În episodul despre parentingul sustenabil al podcastului Green Report, Urania Cremene, trainer de parenting, și moderatoarea podcastului, Raluca Fișer, pleacă într-o călătorie în lumea copiilor, încercând să descopere împreună cum joaca sustenabilă și poveștile despre natură vor forma generații responsabile.
Asociația Green Revolution organizează în fiecare an un târg de jucării second life care are ca scop educarea copiilor despre reciclare, reutilizare și valoarea lucrurilor pe care le dețin pentru a contribui la dezvoltarea unei atitudini responsabile față de consum și resurse, punând accentul pe valori precum generozitatea și sustenabilitatea.
Însă, povestea standului unei fetițe care aduce sute de jucării, pentru a doua oară, atrage atenția asupra unei probleme mai profunde, care nu ține de copii, ci de părinți și de modelul de consum pe care aceștia îl promovează.
Achiziția excesivă de jucării poate să reflecte fie o încercare de a compensa alte lipsuri, fie influența presiunilor sociale sau comerciale care pun accent pe cantitate, mai degrabă decât pe calitate și utilitate.
Greșeala rezidă, mai degrabă, în tendința adulților de a supra-consuma, transferând acest comportament copiilor, iar aceștia învață din exemplul părinților și din obiceiurile de zi cu zi.
De câte jucării are nevoie un copil?
Noi ne naștem cu o nevoie foarte mare de autonomie: să luăm decizii, să facem alegeri, să creăm, să ne simțim sursa propriilor noastre acțiuni.
Jocul, în acest context, este extraordinar de important. Ce fel de joc? Unul care mă ajută să creez, să modific realitatea într-o formă prin care eu să-mi exprim autonomia.
Un copil se va satisface în autonomia lui mai mult dintr-o plastilină decât dintr-o mașinuță cu multe beculețe, care face zgomot.
Jocul liber este ceea ce-i face pe copii mai creativi pentru că îi stimulează intelectual.
„Nu știu dacă îți aduci aminte câte lucruri putem noi să facem cu un băț. Ne urcam pe el, eram vrăjitoare, ne duelam, era baghetă, țineam doi, săream peste el, era baston, și mai inventez încă o grămadă de chestii. Copiii au această capacitate de a-și inventa jocul dacă sunt lăsați”, spune Cremene.
Copiii mici, în momentul în care se plictisesc, tind să folosească obiectele din jurul lor pentru joc, cum ar fi ciucurii de la covor, tocurile pantofilor sau cheile.
Aceasta se datorează faptului că jocul în această etapă a dezvoltării este mai degrabă o activitate senzorială și de explorare, în care copilul descoperă lumea din jur prin interacțiunea cu diverse obiecte, nu neapărat prin jucării.
Jucăriile ajung să fie neglijate, de multe ori, pentru că sunt extrem de descriptive și previzibile, oferind puține posibilități de interacțiune sau explorare.
Ele sunt concepute astfel încât să atragă imediat atenția și să fie atractive la prima vedere, dar nu stimulează creativitatea copilului pe termen lung.
De multe ori, după câteva minute de utilizare, copilul se plictisește, iar jucăria este lăsată deoparte, fiind înlocuită rapid cu una nouă.
Aceasta este o strategie de marketing destinată să încurajeze cumpărarea constantă de noi produse, dar nu răspunde nevoii de joc autentic, care presupune stimularea inventivității și creativității.
În loc de a aduna mai multe jucării, ceea ce este cu adevărat important este să încurajăm dezvoltarea inventivității copilului, prin jocuri care îi permit să-și folosească imaginația și să interacționeze cu obiecte care nu impun un mod rigid de utilizare.
Cum facem din jocul copiilor unul sustenabil?
„E suficient să-i dai un un zvâc. O idee. Și copiii o preiau foarte ușor. Acum lipim niște frunze pe o foaie de hârtie, le decupăm un pic și facem o rochiță de prințesă”, exemplifică Urania Cremene.
Sunt foarte multe lucruri care se consumă la grădinițe, dar important este cum le reciclăm, ce facem cu ele.
Reciclarea obiectelor din grădinițe poate fi un proces creativ și educativ, contribuind nu doar la reducerea deșeurilor, dar și la stimularea imaginației copiilor.
Există mai multe modalități prin care materialele consumate în grădinițe pot fi reutilizate sau reciclate, iar implicarea copiilor în acest proces le poate oferi lecții valoroase despre sustenabilitate și responsabilitate.
1. Reciclarea hârtiei: Hârtia este unul dintre cele mai frecvent utilizate materiale în grădinițe, iar reciclarea ei poate începe chiar de la nivelul micilor activități educaționale. Hârtia veche poate fi transformată în foi noi printr-un proces simplu de reciclare manuală, în care copiii pot învăța despre procesul de fabricație a hârtiei. În loc să o aruncăm, putem crea pagini pentru desene, jurnale sau chiar obiecte decorative, stimulând creativitatea și învățarea practică.
2. Reutilizarea materialelor de artizanat: În loc să aruncăm resturile de materiale de la diverse activități (mărgele, bucăți de carton, sticlă, capace de plastic etc.), acestea pot fi transformate în noi jucării, decorațiuni sau proiecte de artizanat. De exemplu, capacele de plastic pot deveni roți pentru mașinuțe făcute din carton sau pot fi folosite pentru a crea jocuri educaționale. Acest tip de reutilizare le arată copiilor cum obiectele pot căpăta o nouă viață.
3. Reciclarea plasticului: Grădinițele folosesc adesea obiecte din plastic, care sunt adesea greu de reciclat prin metode tradiționale. Totuși, multe dintre acestea pot fi reutilizate în scopuri educative. De exemplu, sticlele de plastic pot fi transformate în ghivece pentru plante sau în jocuri interactive care ajută la învățarea despre forme, culori sau numere.
4. Utilizarea resturilor alimentare: În cadrul activităților de gătit sau la mesele de la grădiniță, resturile alimentare pot fi folosite pentru a învăța copiii despre compostare sau pentru a crea mici grădini de plante. Compostarea resturilor organice poate fi un proiect de învățare pentru copii, arătându-le cum deșeurile naturale pot fi transformate în nutrienți pentru pământ.
5. Organizarea unui atelier de reciclare: Pentru a încuraja copiii să recicleze obiectele, grădinițele pot organiza ateliere creative de reciclare, unde micii participanți pot aduna obiecte din grădiniță (hârtie, carton, plastic) și le pot transforma în obiecte noi. Aceasta nu doar că reduce deșeurile, dar și ajută copiii să înțeleagă importanța protejării mediului.
Pe ce îți cheltuiești banii?
Modelele pe care le oferim copiilor noștri sunt profund influențate de valorile noastre, iar acest aspect devine clar atunci când reflectăm asupra modului în care ne gestionăm resursele, în special banii.
O întrebare esențială pentru a înțelege aceste valori este: „Pe ce îți cheltuiești banii?”
Aceasta nu doar că ne arată unde alocăm resursele financiare, dar reflectă și ce considerăm cu adevărat important în viața noastră.
În mod subconștient, cheltuielile noastre sunt o expresie a priorităților și valorilor personale, iar acest lucru se transpune în modul în care alegem să educăm următoarea generație.
Dacă alocăm sume semnificative pentru obiecte materiale sau consum, acest comportament poate transmite copiilor valori centrate pe posesie și consum.
În schimb, dacă investim în experiențe, educație sau activități care dezvoltă abilități și creativitatea, acest lucru poate indica o orientare spre valori legate de învățare, creștere personală și sustenabilitate.
Astfel, modul în care gestionăm banii nu este doar o alegere financiară, ci și o alegere educativă.
Este o radiografie a valorilor noastre, iar întrebarea importantă este dacă aceste valori sunt cele pe care dorim să le transmitem copiilor noștri.
„Când ai șifonierul doldora de lucruri, ai 40 de ani, și spui <<îmi trebuie asta!>>, e o lipsă de maturitate. Spui asta fără să gândești consecințele acestei decizii, inclusiv pentru tine, nu vorbesc numai de resursele planetei. Ce ai putea face diferit cu banii respectivi?”, spune Cremene.
Cum le vorbim copiilor despre mediu?
„Copiii au o foarte mare nevoie să simtă că lumea în care trăiesc, în care s-au născut e un loc sigur. Și cum facem asta? Sunt prea multe știri alarmiste despre mediu. Copiii aud din ce în ce mai mult despre broaște care se îneacă cu paiele în oceane, despre despăduriri, despre incendii, despre războaie.
Lucrurile se schimbă și copiii trebuie să vadă asta. Trebuie să vadă că preocuparea asta a noastră, conștiența asta față de mediu duce undeva. Fără să ne ducem într-o extremă. Pentru că dacă lumea în care ei s-au născut nu e un mediu sigur și dacă noi trăim tot timpul cu frica asta că ne ducem naibii și că n-are sens să mai facem copii și că trăim ca și cum suntem ultima generație pe planeta asta nu le face nici lor bine”, afirmă Urania Cremene.
Echilibrul în educație este esențial, iar unul dintre aspectele fundamentale este capacitatea de a distinge ce informații trebuie să ajungă la copii și în ce formă.
Este important ca părinții și educatorii să înțeleagă că deciziile nu trebuie să fie lăsate complet la latitudinea copiilor, pentru că aceștia nu au încă maturitatea necesară pentru a face alegeri fundamentate.
Din acest motiv, este rolul adultului să ghideze și să filtreze informațiile, prezentându-le într-un mod care să susțină dezvoltarea unei gândiri critice și a unor valori sănătoase.
În contextul mai larg al societății, se remarcă un deficit în abordarea discursului public, mai ales în politică.
Mulți lideri politici continuă să apese pe butoanele fricii, în loc să promoveze oportunitățile de creștere și dezvoltare.
O astfel de abordare limitează posibilitățile de schimbare și inovare, preferând soluțiile rapide și reactive.
De exemplu, în criza COVID-19, frica a fost factorul care a mobilizat, nu responsabilitatea sau solidaritatea.
Acesta este un exemplu de reacție impulsivă, fără o viziune pe termen lung, care ar fi permis o abordare mai rațională și echilibrată.
În schimb, o educație corectă a noilor generații poate schimba paradigma.
Prin promovarea responsabilității, valorilor pozitive și a unui discurs bazat pe oportunități, nu pe frică, putem învăța copiii și tineretul să abordeze problemele complexe cu o mentalitate constructivă.
Astfel, nu doar că vor putea rezolva problemele acute și reale, dar vor învăța și cum să transforme provocările în oportunități de dezvoltare personală și socială.
Cum consumăm resursele actuale astfel încât ca și generațiile viitoare să aibă resursele necesare să aibă un stil de viață și un confort bun?
„Echilibru. Două perechi de încălțări, nu 50, două sacouri, nu 50. Doi ani purtate, nu o dată. Sunt lucruri de bun simț și-mi pare că ne întoarcem din ce în ce mai mult la asta”, concluzionează Cremene.
Consumerismul, în forma sa actuală, nu reprezintă o soluție sustenabilă pe termen lung.
De-a lungul decadelor, societatea a fost condiționată să creadă că trebuie să avem tot mai mult, iar acest mesaj a fost transmis constant prin marketing și publicitate.
Capitalismul s-a bazat pe ideea de împrumut pe viitor, pe speranța că viitorul va aduce un trai mai bun, iar acest lucru s-a tradus prin consumul anticipat al resurselor viitoare, aducând un dezechilibru pe termen lung.
Cu toate acestea, în ultimii ani, consumatorul a început să conștientizeze puterea sa.
Schimbându-și obiceiurile de consum, oamenii aleg din ce în ce mai mult să investească în produse de calitate, de preferință tradiționale sau artizanale, renunțând la marfa ieftină și de slabă calitate adusă de la distanță.
Această schimbare reflectă o conștientizare a responsabilității față de mediul înconjurător și față de propriile alegeri.
Pe măsură ce tehnologia avansează și ne ajută să obținem mai mult cu mai puțin, ne îndreptăm către o abordare mai echilibrată, care să ne ajute să înțelegem că abundența nu trebuie să fie asociată cu consumul iresponsabil.
În trecut, contactul direct cu natura oferea o ciclicitate naturală: ceea ce semănam sau creșteam era ceea ce culegeam, iar limitele naturale ale resurselor impuneau un consum mai conștient.
Este posibil ca, încetul cu încetul, să ne întoarcem la acest tip de abordare, în care respectăm ritmurile naturale și conștientizăm valoarea resurselor pe care le folosim.
Urania Cremene ne-a recomandat să citim cartea Apocalypse Never [Apocalipsă Niciodată, n.red.], autor Michael Shellenberger.
CITEŞTE ŞI:
Podcastul îl vezi dacă dai click aici.
#greenparenting #parentingsustenabil #educatiedemediu #jucariisustenabile #realtiacunatura #consumerismul #copii #parinti #responsabilitate #protejareamediului #greenfuture #greenlife #sustainabletoys
