România nu poate face progrese semnificative în atingerea țintei de colectare selectivă a deșeurilor, care pentru 2020 este de 50%, fără a introduce un sistem de taxare care să vizeze strict cantitățile de gunoi aruncate de fiecare, a declarat, pentru Green Report, Constantin Damov, co-fondator al Green Group, singurul parc integrat de reciclare a deșeurilor din România.
Toate modele de colectare selectivă care sunt implementate în România sunt inspirate din țările vestice. Tot acolo, de mai bine de o decadă, în țări ca Germania, Olanda, Austria sau Italia funcționează sistemul “pay as you throw” (PAYT). Programul PAYT este un instrument eficient în creșterea cantităților de deșeuri separate și reciclate. Aplicarea acestui tip de sistem are ca rezultat economii semnificative de energie și reducerea poluării de la gropile de gunoi și incineratoare.
“Nu cred că interzicerea ghenelor de gunoi și majorarea taxei la groapă de gunoi vor rezolva problema. Autoritățile trebuie să aibă în vedere sistemul „pay as you throw”. Atunci oamenii ar fi încurajați să-și reducă volumul de deșeuri generate și să plătească o factură mai mică pentru ridicarea gunoiului. Fără acest sistem nu vom avea efecte substanțiale”, a declarat Constantin Damov. Acesta a adăugat că valoarea viitoarei taxe pentru depozitarea deșeurilor la groapa de gunoi ar putea ajuta la echilibrarea balanței în privința deșeurilor depuse către sortare.”Valoarea stabilită la aproximativ 20 de euro este una care ar putea fi eficientă. Dacă arunci la gropă, în prezent, plătești între 10 și 15 euro. Dacă vrei să sortezi atunci costul crește până la 30 – 40 de euro. Este clar că o firmă de salubritate, pentru a deveni profitabilă, își aleage costul cel mai mic. Dacă nu echilibrăm aceste costuri nu o să existe nici o dorință de a devia materialul depuse la groapă către sortare”, a explicat co-fondatorul Green Group.
Deșeuri puține și murdare
În opinia acestuia, industria reciclatoare din România se confruntă, în momentul de față, cu două lucruri grave: cantitățile de deșeuri pentru prelucrare sunt insuficiente, iar calitatea deșeurilor este afectată de modul de colectare. “Noi importăm încă deșeuri și creștem de fapt realizările celor din vest, care colectează mai bine. De asemenea, calitatea deșeurilor este slabă. Acestea fiind colectate la grămadă avem de-a face cu o infestare cu impurități care reduc de multe ori sub jumătate valoarea recuperată”, a comenat Damov.
Reprezentantul Green Group a explicat că un PET de 20 de grame, în urma manipulărilor defectuoase, adaugă încă 10 grame de praf sau deșeuri biodegradabile. “Lunar producem 2.400 de tone de nămol din cauza PET-urilor pe care suntem nevoți să le spălăm”, a spus Damov. Green Group procesează lunar 8.000 de tone de PET, din care 40% le importă.
Infrastructura de colectare și reciclare trebuie făcută cu parteneri privați
Damov a adăugat că autoritățile locale nu au nici expertiza și nici capitalul necesar pentru a construi niște sisteme de colectare care să poată asigura întreaga infrastructură necesară cetățenilor pentru a colecta eficient și în care materialul să ajungă la reciclare.
„Sunt câteva municipalități care au atras fonduri europene, însă aceste fonduri sunt mici, pentru un minimum pe care municipalitatea l-ar putea avea. Vorbim de o groapă de gunoi, o stație de tratare a apelor, eventual o stație de sortare și cam atât. Niște lucruri de bază care sunt insuficiente. Infrastructura trebuie făcută cu atragerea de capital privat. În realitate noi completăm infrastructura autorităților locale și ceea ce noi colectăm devine ținta autorităților locale. Este un serviciu gratuit pe care îl oferim acestora”, a spus acesta.
Co-fondatorul Green Group a precizat că între reciclatori și firmele de salubritate vor apărea noi fricțiuni în zona de colectarea a deșeurilor ca urmare a intențiilor unor municipalități de a acorda firmelor de salubritate exclusivitatea asupra colectării deșeurilor. “În orice economie funcțională deșeurile pozitive (cu valoare mare – n.r.), așa cum sunt PET-urile, generează o piață în care prețul se stabilește prin cerere și ofertă. (…) Dacă cineva vrea sa-și vândă deșeul să îl vândă, dacă vrea să îl arunce este liber să o facă, dacă firma de salubritate vrea să cumpere deșeul să-l cumpere. Nimeni nu are dreptul să confiște un bun, cu valoare pozitivă, printr-un serviciu pentru care lumea plătește”, a mai spus Constantin Damov.
Sticla se reciclează în pierdere
Deși România are ca obiectiv reciclare a 60% din cantitatea de sticlă pusă pe piață până în 2020, începand cu anul 2012, sticla este cel mai neglijat deșeu deoarece are o valoare negativă.” Pe noi ne costă 50 de euro să colectăm tona de sticlă, iar produsul finit costă tot atât. Așteptăm susținerea din partea organizațiilor de transfer de responsabilitatea pentru o analiză aprofundată a costurilor pe acest traseu”, a mai spus co-fondatorul Green Group, care a adăugat că fabrica de reciclare a sticlei din Popești, ultima investiție majoră a grupului, inaugurată în decembrie 2013, lucrează mult sub capacitatea de prelucrare.
Damov a explicat că se încerca prin intervenții la nivelul autorităților locale înființarea unor scheme de colectare a sticlei. De asemenea, compania are în derulare în Sectorul 6 din București un proiect pilot de colectare a sticlei folosind mărind numărul de containere stradale.
Green Group pregătește noi investiții de 20 de milioane de euro
Constantin Damov a precizat că pentru următorii 2 ani compania are planificate investiții de 20 de milioane de euro. Acestea vizează adăugarea unei noi linii de producere de microfibre, precum și în zona procesării altor materiale plastice în afara PET-urilor, cum ar fi polietilena. Investițiile realizate de companie, din 2002 și până în prezent, se ridică la aproximativ 100 de milioane de euro.
Green Group reunește cinci companii specializate în gestionarea, reciclarea și valorificarea deșeurilor: GreenTech (primul reciclator integrat de PET), GreenFiber Internațional (producător de fibră sintetică și bandă PET), GreenWEEE International (unitate de tratare a deșeurilor electrice și electronice), GreenLamp Reciclare (singurul reciclator din România care tratează echipamentele de iluminat uzate) și Green Glass. Misiunea grupului este aceea de a promova soluțiile sustenabile de transformare a deșeurilor în resurse valoroase.
Acest articol a apărut inițial pe Ziare.com.
Citește și:
Distrugerea unui bec economic în locuință crește de 20 de ori limita admisă de mercur
Finanțare norvegiană de 1,4 milioane de euro pentru colectarea selectivă a deșeurilor
Bucureștenii sunt obligați să colecteze selectiv prin desființarea ghenelor
