Green Business Index 2011, indicatorul responsabilitatii fata de mediu a companiilor romanesti

Green Business Index (GBI) 2011, singurul instrument gratuit de evaluare de mediu din Romania, indeplineste pentru al doilea an consecutiv misiunea dificila de cuantificare a eforturilor depuse de companiile autohtone in investitiile pentru protectia mediului. Analiza GBI atentioneaza ca, in lipsa stimulentelor fiscale, companiile practica deocamdata un management defectuos al deseurilor generate si evita sa achizitioneze tehnologii verzi, exact acele solutii care determina minimizarea consumului si conservarea resurselor naturale. Chiar si raportat la un esantion mic de companii, mediul inca nu primeste atentia cuvenita, iar investitiile sunt, pe ansamblu, doar putin peste minimumul necesar.

Pionierat in evaluarea de mediu
Grija fata de mediu si resurse naturale, alaturi de investitiile in tehnologii ecoeficiente reprezinta elemente definitorii pentru companiile sustenabile, responsabile fata de mediu. Sunt de asemenea principalele aspecte urmarite in cadrul analizei Green Business Index.

Realizat de Asociatia Green Revolution, proiectul multianual Green Business Index este un pionierat in tara noastra si se bazeaza exclusiv pe participarea voluntara a companiilor. Pentru prima data in Romania, un instrument de evaluare creat de experti de mediu cuantifica eforturile depuse de firme pentru conservarea resurselor naturale si minimizarea impactului negativ asupra mediului cauzat de activitatea companiilor.

Analiza se realizeaza in functie de raspunsurile oferite de companiile participante, care se obliga sa furnizeze, pe propria raspundere, numai informatii corecte, precise, actuale si complete. Datele de raportare se refera la anul precedent, 2010.
In aceasta a doua editie, proiectul si-a rafinat metodologia de evaluare, a adaugat noi optiuni si o interfata mult mai accesibila.
Inca din momentul inregistrarii pe site-ul www.gbindex.ro, firmele participante au putut opta fie pentru Servicii/Comert, fie pentru Industrie/Productie, iar in functie de alegere au fost ulterior directionate spre partea de chestionar GBI corespunzatoare activitatii companiei.

Chestionarul Green Business Index este structurat pe sapte domenii-cheie pentru protectia mediului: „Dezvoltare sustenabila”, „Impactul asupra mediului”, „Transport sustenabil”, „Utilizarea resurselor in cadrul companiei”, „Starea cladirilor”, „Achizitii verzi” si „Managementul deseurilor”.
Formularea intrebarilor a urmarit cu precadere conformarea companiilor la cerintele legale in vigoare si tendintele din UE. Fiecarui domeniu i s-a atribuit o pondere in formula de calcul in functie de relevanta lui pentru protectia mediului. Intrebarile au avut raspunsuri predefinite, punctate in functie de importanta in domeniul de care au apartinut. Datele furnizate la completarea online a chestionarului au fost procesate de un soft special care a generat automat punctaje pentru fiecare companie participanta. Considerand implicita buna-credinta a companiilor inscrise, in ceea ce priveste veridicitatea informatiilor furnizate, expertii de mediu au validat rezultatele.

Green Business Index acorda anual doua premii I pentru fiecare dintre cele sapte domenii analizate, in functie de sectorul de activitate (Servicii/Comert si Industrie/Productie), marele premiu GBI pentru cea mai „verde” companie, care a demonstrat in cursul anului precedent ca are capacitatea, vointa si resursele de a transforma activitatea proprie intr-un ”green business”, si premii speciale, care sunt acordate pentru excelenta in protectia mediului.
Green Business Index este un instrument care reflecta gradul de deschidere a mediului de afaceri autohton fata de protectia mediului.

Scopul proiectului GBI este acela de autoevaluare de catre companiile participante a gradului de responsabilitate fata de protejarea mediului, de mobilizare pentru luarea unor remedii de catre companiile care, in urma autoevaluarii si evaluarii realizate in cadrul GBI, constata un grad redus de responsabilizare si de incurajare a companiilor care au dovedit un grad mai mare de responsabilitate pentru continuarea implementarii masurilor de protectie a mediului.
Prin urmare, GBI are dubla functionalitate. Pe de o parte, ajuta companiile sa-si evalueze impactul asupra mediului si masurile luate pentru protectia mediului. Pe de alta parte, pentru publicul larg si pentru presa, este un instrument de monitorizare a preocuparii compa-niilor fata de mediu.

Participare GBI 2011
Pentru anul de raportare 2010, GBI a urmarit sa realizeze o evaluare si o monitorizare a preocuparilor companiilor din Romania fata de mediul inconjurator, masura in care sunt indeplinite obligatiile legale de mediu, investitiile in achizitii verzi, tehnologice, precum si in campanii de implicare a angajatilor, dar si contributia la dezvoltarea sustenabila.

In perioada 15 martie – 29 aprilie 2011, 260 de companii s-au inscris in a doua editie a GBI, singurul proiect de evaluare gratuita a responsabilitatii de mediu a companiilor din Romania. Pentru a aparea in clasamentul celor mai sustenabile afaceri din Romania, 68% din companiile participante au completat online rubricile chestionarului editiei 2011, pe pagina proiectului: www.gbindex.ro. Cele mai multe companii inscrise anul acesta in GBI, topul companiilor verzi, provin, ca si anul trecut, din industrie, dar de aceasta data cota de participare a acestui sector este mai mare: 31%.
La egalitate se afla sectorul energetic si cel de servicii, cu 14%, urmate la mica distanta (11%) de firmele care colecteaza, recicleaza si trateaza deseurile.

Alimentarea cu apa si gestionarea retelelor de canalizare reprezinta obiectul de activitate a 10% dintre companiile inscrise in GBI 2011, cu 6% mai mult decat anul trecut. Pe de alta parte, 8% dintre companii desfasoara activitati comerciale, cu 10% mai putin decat anul trecut, iar 3% activeaza in domeniul transporturilor.

Grup Servicii Petroliere si Osram Romania, cele mai „verzi” companii
Grup Servicii Petroliere si Osram Romania au fost desemnate cele mai responsabile companii fata de mediu din Romania, in cadrul Galei Green Business Index 2011, desfasurata la sfarsitul lunii iunie in parcul Herastrau. Cele doua companii castigatoare s-au situat pe primele locuri la sectoarele de activitate Servicii/Comert, respectiv Industrie/Productie.
La „Dezvoltare sustenabila”, EcoX SRL (Sevicii/Comert) si Holcim Romania SA (Industrie/Productie) au castigat primul loc.
La „Impactul asupra mediului” pe prima treapta a podiumului au urcat Grup Servicii Petroliere (Servicii/Comert) si Lafarge (Ciment) Romania SA (Industrie/Productie).

Prima pozitie la „Transport sustenabil” a fost ocupata de Grup Servicii Petroliere (Servicii/Comert) si Kronospan Romania SRL (Industrie/Productie). La „Utilizarea resurselor”, premiul intai a mers catre Grup Servicii Petroliere (Servicii/Comert) si Osram Romania SRL (Industrie/Productie). La „Starea cladirilor” premiul I a fost acordat companiilor Osram Romania (Industrie/Productie) si RBS Bank Romania (Servicii/Comert). Continental Automotive System SRL (Industrie/Productie) si bauMax Romania SRL (Sevicii/Comert) au castigat premiul intai la „Achizitii verzi”. La „Managementul deseurilor” premiante au fost companiile Urban SA (Industrie/Productie) si Ecosistem SRL (Sevicii/Comert).

Investitiile de mediu abia depasesc minimumul necesar
Potrivit datelor raportate de companiile participante la GBI 2011, investitiile de mediu graviteaza in jurul indicelui de 10% din totalul de investitii realizate, iar masurile suplimentare de protectie a mediului sunt luate cu precadere de multinationale. Majoritatea detinatoarelor de strategie de dezvoltare sustenabila si sistem de management de mediu sunt companiile obligate prin lege sa faca acest lucru. Doar 8% dintre companiile inscrise in Green Business Index 2011 au declarat ca au implementat deja o strategie de dezvoltare sustenabila, desi nu exista nicio obligatie legislativa in acest sens.
De asemenea, chiar si in cazul companiilor care au strategie de dezvoltare sustenabila, prevederile acesteia sunt aplicate pe deplin doar pentru 46% dintre respondente.

Dintre companiile care au declarat ca au aplicat masuri suplimentare pentru protectia mediului, 52% sunt companii noi (participante anul acesta pentru prima oara), iar 48% sunt companii vechi (aflate la a doua participare).
Conform studiului „Green Investment Schemes“, exista doua tipuri de ”inverzire” in functie de natura demersurilor. Investitiile de „hard greening” vizeaza tehnologii de reducere a emisiilor, de exemplu in domeniul energiilor regenerabile. Pe de alta parte, politica de „soft greening” are in vedere mai degraba programele de constientizare ecologica.

Eficienta energetica a cladirilor, un subiect deschis
Lipsa penalizarilor legate de inexistenta Certificatului de Performanta Energetica a cladirilor face un mare deserviciu actiunilor de eficientizare a consumurilor energetice si de reducere a emisiilor de gaze cu efect de sera. Conform analizei Green Business Index, abordarea domeniului ”Starea cladirilor” necesita nuantare in doua directii majore: cladire inchiriata sau aflata in proprietatea companiei. In cazul companiilor care isi desfasoara activitatea in spatii inchiriate, tendinta urmatorilor ani va fi marcata de dorinta de relocare in cladiri mai eficiente energetic sau conditionarea de programe investitionale in aceasta directie. Semnalul este dat in primul rand de companiile cu capital strain. Pentru companiile care detin spatii proprii, tot mai multe ar trebui sa efectueze studii de eficienta energetica si in baza rezultatelor acestora sa adopte programe in domeniu.
Pe de alta parte, Uniunea Europeana accelereaza masurile legate de eficienta energetica a cladirilor si promoveaza inovatii legate de tehnologiile ecoeficiente. Astfel, termenul de „casa pasiva” pierde teren in fata noilor concepte: „consum aproape zero”, zero energie, zero emisii de CO2 sau cladire activa.

Politica de achizitii verzi a companiilor
Analiza Green Business Index a relevat ca, desi produsele ”verzi” sunt bine reprezentate pe piata romaneasca, iar companiile din tara noastra inteleg beneficiile politicii de achizitii verzi, acestea nu se grabesc totusi sa procure tehnologii curate pentru afacerile lor.

Printre motivele invocate de firmele romanesti drept piedici pentru investitiile in produse prietenoase cu mediul sunt: pretul ridicat al achizitiilor verzi, criteriile de selectie din cadrul licitatiilor din sectorul public si privat.
Conform statisticilor Green Business Index din acest an, politica achizitiilor verzi in cadrul companiilor se axeaza prioritar pe produse cu eticheta ecologica europeana, clauze contractuale verzi (anexa de protectia mediului pentru fiecare contract de prestari servicii), scheme de buy-back pentru produsele proprii si cerintele imediate ale pietei.

Jumatate din companiile respondente nu practica o politica de achizitii verzi, deoarece nu sunt obligate in acest sens. Tinta politica de 50% achizitii ecologice publice, propusa de Uniunea Europeana pentru statele membre, este voluntara. In acest context, cealalta jumatate din companiile participante au dezvoltat o politica a achizitiilor verzi. Doar 11% dintre acestea au un format public, respectiv pe pagina de internet a companiei unde poate fi vizualizata si testata de catre clienti, parteneri etc.

Totusi, legislatia in domeniul achizitiilor verzi se va inaspri curand, dupa cum a avertizat insusi ministrul Mediului si Padurilor, László Borbély. Dupa adoptarea legii achizitiilor verzi, care va impune conditii clare de protectie a mediului in caietele de sarcini, doar companiile cu produse sau servicii ”verzi” vor mai putea participa la licitatiile pentru achizitii publice.

Lipsa stimulentelor fiscale incurajeaza risipa
Desi companiile sunt mult mai constiente si practica un management al deseurilor imbunatatit fata de 2009, si in 2010 rampa de gunoi continua sa monopolizeze ca destinatie fractiile de deseuri, fie ele uscate sau umede.

Astfel, 35% dintre respondentii din Servicii/Comert, respectiv 46% dintre respondentii din Industrie/Productie colecteaza selectiv fractiunile de deseuri PET, sticla, metal, hartie/carton si alte fractiuni de deseuri si practica recuperarea acestora. Printre cauzele identificate de expertii GBI pentru acest fenomen se afla lipsa totala a stimulentelor economice/scutirilor de taxe pentru prevenire, reutilizare si reciclare. Pe langa aceasta, se mai numara si alte motive, precum ineficienta sistemelor integrate de deseuri din Romania, implementarea defectuoasa a legislatiei, lipsa de obiective pentru companii pe termen mediu definite si sisteme de monitorizare a ciclului de viata pentru deseurile generate/colectate si pierderea controlului real in ciclul de viata al deseurilor.

Din pacate exista si incoerente ce trebuie studiate realist si raportate la capacitatea pietei romanesti. Un exemplu de incoerenta la categoria Servicii/Comert il constituie faptul ca 45% dintre companii recunosc ca nu au obiective definite si sistem de monitorizare a ciclului de viata privind depozitarea deseurilor generate/colectate. Un exemplu pozitiv din sectorul Industrie/Productie este dat de angajamentul de reducere a depozitarii cu 40-50% a deseurilor biodegradabile generate.

Concluzii
Companiile inscrise in editia de anul acesta a GBI au demonstrat, prin raspunsurile lor, ca au reusit sa includa unele aspecte ale sustenabilitatii in afacerile lor. Totusi, companiile romanesti sunt inca debutante in economia verde. Este evident ca au optat pentru completarea chestionarelor companii care au relativa legatura cu domenii cum ar fi energia si mediul si companii care au sau vor sa arate ca au o atitudine responsabila fata de mediul inconjurator.

Data fiind actuala criza a resurselor, companiile vor trebui sa adopte strategii mai agresive de reducere a consumurilor energetice din surse clasice si a materiilor prime, precum si gestionarea problemei deseurilor, prin atragere de fonduri europene sau a celor promovate de sistemele bancare, cu aplicatii exprese in domeniul eficientei energetice.
Rezultatele obtinute de GBI trebuie privite contextual, iar datele statistice nu pot fi extrapolate la nivel national.
 

spot_img

Ultimele știri