Malurile lacului Vistonida din nordul Greciei au fost acoperite, pentru mai multe zile, de o pânză de păianjen de un kilometru lungime și 10 metri lățime, pe alocuri. Fenomenul este cauzat de creșterea temperaturilor, care favorizează apariția țânțarilor și muștelor cu care se hrănesc păianjenii.
Pânza din fața mânăstirii Agios Nikolaos din Porto Lagos a fost creată de păianjeni din genul Tetragnatha, o specie care preferă umiditatea. Aceste arahnide au un corp conic dotat cu picioare lungi şi îşi ţes pânza pe orizontală, fără gol în partea centrală.
Pânza are o lungime de peste 1.000 de metri și, pe alocuri, o lățime de până la 10 metri, învăluind tufişurile, arbuştii şi gardurile care înconjoară lacul.
Potrivit experţilor, ineditul fenomen este o consecinţă a înmulţirii în această vară, din cauza temperaturilor ridicate, a ţânţarilor şi musculiţelor cu care se hrănesc păianjenii.
„Condiţiile meteo sunt ideale pentru înmulţirea păianjenilor”, cu o „o atare abundenţă de hrană (…) s-a produs fenomenul suprapopulării”, a explicat Euterpe Patetsini, biolog al parcului ecologic local, pentru postul local de televiziune Alpha.
„Păianjenii profită de vremea frumoasă și dau un fel de petrecere”, a explicat și Maria Chatzaki, biolog la Universitatea Democritus din Tracia. „Se împerechează, se reproduc și creează o generație nouă”.
Localnicii din Porto Lagos sunt obișnuiți cu astfel de pânze de păianjeni, care apare o dată la câțiva ani. Datorită faptului că păienjenii nu sunt periculoși pentru oameni, dar și pentru că se hrănesc cu țânțari, localnicii nu încearcă să-i alunge. Același fenomen, dar la o scală mult mai mică, a fost observat luna trecută în apropierea orăşelului de coastă Aitoliko, în vestul Greciei.
Pânza şi vieţuitoarele care au creat-o au însă o existenţă efemeră, fiind distruse de precipitaţii sau de scăderea temperaturilor.
