Clima nu numai că se încălzește, ci și devine tot mai variabilă și extremă. O astfel de vreme imprevizibilă poate slăbi securitatea alimentară la nivel mondial dacă culturile importante cum ar fi grâul nu sunt suficient de reziliente și dacă nu suntem pregătiți corespunzător.
Un grup de cercetători europeni, inclusiv profesorul Jørgen E. Olesen de la Departamentul de Agroecologie de la Universitatea Aarhus, au constatat că programele actuale de reproducere și practicile de selecție a soiurilor nu oferă rezistența necesară la schimbările climatice.
Programele curente de reproducere și practicile de selecție a culturilor nu se pregătesc suficient pentru incertitudine și variabilitate climatică, spun autorii într-o lucrare publicată recent în PNAS (Proceedings of the National Academy of Sciences). Nu numai că diversitatea de răspuns a grâului pe terenurile agricultorilor din majoritatea țărilor europene s-a înrăutățit în ultimii cinci până la cincisprezece ani, în funcție de țară.
Grâul modificat genetic nu e mai rezistent la dăunători decât cel convențional
Cercetătorii prevăd că o variabilitate mai mare și condițiile meteorologice locale extreme vor conduce la scăderea randamentelor la grâu și la creșterea variabilității randamentului.
Bineînţeles că randamentele scăzute nu conduc la securitatea alimentară, dar variabilitatea randamentelor mai ridicate prezintă și probleme. Aceasta poate duce la o piață cu speculații și volatilitate mai ridicată. Acest lucru poate amenința accesul stabil la mâncare de către cei săraci, ceea ce, la rândul său, poate spori instabilitatea politică și migrația, subliniază Jørgen E. Olesen.
Scăderea variației în diversitatea răspunsurilor
Cercetătorii își bazează evaluările pe mii de observații privind randamentul soiurilor de grâu în nouă țări europene pentru a califica modul în care diferite soiuri răspund la vreme. Cercetătorii au identificat variația diversității răspunsului la grâu pe câmpurile agricultorilor și au demonstrat relația cu rezistența climatică.
Răspunsurile la randament ale tuturor soiurilor la diferite fenomene meteorologice au fost relativ similare în Europa centrală și de nord și în țările din sudul Europei, în special în ceea ce privește grâul dur. Au existat lacune serioase în ceea ce privește rezistența grâului în întreaga Europă, în special în ceea ce privește randamentul producției sub ploaie abundentă.
Lipsa diversității răspunsurilor poate pune probleme serioase în ceea ce privește securitatea alimentară. Prin urmare, fermierii, crescătorii și distribuitorii de semințe și cereale trebuie să acorde mai multă atenție diversității culturilor cultivate, avertizează profesorul Jørgen E. Olesen.
Rezistența la climă este imperativă
Grâul este o cultură importantă alimentară în Europa și este sursa principală de proteine vegetale din dieta noastră la nivel global, deci este important să ne asigurăm că avem soiuri de grâu rezistente la climă.
Ploaia, seceta, căldura sau frigul în vremuri vulnerabile în timpul sezonului de creștere pot dăuna serios randamentelor. Producția de grâu este, în general, sensibilă chiar și la câteva zile de expunere la vreme umedă care favorizează boala. În plus, sensibilitatea la căldură, mai degrabă decât sensibilitatea la secetă, pare a fi un factor limitator pentru adaptarea grâului la schimbările climatice în Europa.
Producția de grâu scade cu 6% pentru fiecare grad Celsius în plus
Abordarea dominantă de adaptare a culturilor la schimbările climatice prin adaptarea genotipurilor la cea mai probabilă schimbare pe termen lung este probabil insuficientă. Capacitatea unui singur soi de cultură de a menține performanța bună a randamentului în funcție de variabilitatea climatică și de cele extreme este limitată, dar diversitatea răspunsurilor la evenimente climatice critice poate spori efectiv rezistența climatică. Prin urmare, un set de soiuri cu răspunsuri diferite la condițiile climatice critice este o condiție prealabilă pentru promovarea rezistenței climatice a culturilor.
Autorii subliniază că nevoia de rezistență climatică a culturilor alimentare de bază, cum ar fi grâul, trebuie să fie mai bine articulată. Creșterea gradului de conștientizare ar putea stimula guvernarea rezilienței prin programe de cercetare și reproducere, stimulente și reglementări.
