O bucureșteancă pasionată de arte și natură a amenajat acum câțiva ani o grădină urbană în cartierul Titan. A ținut cursuri despre felul în care funcționează natura când nu e împiedicată de om și a primit musafiri dornici de lucru sau de relaxare. Bucureștiul e una dintre cele mai poluate capitale europene, dar autoritățile și companiile înlocuiesc tot mai multe bucăți de spații verzi cu betoane și construcții. Efectul cumulat ar unor inițiative precum Grădina din Gura Siriului aduc speranță pentru vindecarea orașului.
Grădinile urbane sunt spații deschise cetățenilor care vor să cultive plante, pentru relaxare sau pentru mâncare. Pe timpul războaielor mondiale sau al crizelor economice, grădinile în oraș au apărut din nevoia unei surse sigure de provizii și venit suplimentar, iar îngrijirea lor aducea sens în viețile oamenilor care au pierdut tot ce aveau. În zilele noastre, creșterea grădinilor urbane comunitare se îmbină cu utilizarea energiei regenerabile și aplicarea principiilor permaculturii: în loc să folosească chimicale nocive, oamenii trebuie să faciliteze condițiile de care natura are nevoie pentru a-și face singură treaba. Grădinile devin astfel niște oaze în mijlocul unui oraș sufocant: sunt o sursă de hrană sănătoasă, contribuie la îmbunătățirea calității aerului și oferă oamenilor un spațiu de odihnă, reconectare cu natura și conectare unii cu alții.
Crina s-a născut în București, într-o familie care a fost nevoită să se mute la oraș pe timpul migrației masive ceaușiste. În ciuda vremurilor, spune ea, „au păstrat respectul pentru pământ și moștenirea părinților”. Părinții i-au inspirat dragul pentru natură. Au învățat-o să crească găinile, să facă săpun de casă și au inițiat-o în ale grădinăritului. Un alt lucru pe care Crina plănuiește să-l învețe de la mama ei e apicultura.
De-a lungul anilor, Crina a stat adesea la cort, prin munți, păduri și câmpii. Practic, a crescut în natură. Cât a stat prin oraș, a făcut liceul de artă la Tonitza, iar apoi un master în ceramică, la UNArte.
„Nu am vrut să mă limitez la ceramică și nici la ideea de artist contemporan. Mi s-a părut mai interesant să fac ceva care să inspire și să trezească semne de mirare. Din punctul meu de vedere, natura este cel mai mare artist, prefer să colecționez tot felul de ciudățenii din natură sau să folosesc materiale naturale și reciclate în ceea ce lucrez”, spune ea.
În urmă cu câțiva ani, părinții i-au făcut cadou Crinei un teren de 400 de metri pătrați, pe care ea a căutat să-l vândă. Voia să se mute la țară. Dar, fiindcă primăria oprise lucrările de infrastructură tocmai în fața acestui spațiu, cumpărătorii au ales alte terenuri din zonă.
În 2011, Crina s-a mutat până la urmă la țară, la Târgu Neamț. S-a mai întors la București printre picături, iar în 2013 a început proiectul de dezvoltare a grădinii împreună cu Cristi Iordache, un fost coleg, pasionat de green design și case pasive.
S-au bucurat de ajutorul lui Laurențiu Cernat, coordonator al grupului Grădini Urbane Comunitare, care a adus cu el și o mână de voluntari. Teodor Terpez, un alt membru al echipei, e designer de permacultură și a ținut câteva cursuri pe tema principiilor permaculturii la Grădina din Gura Siriului.
Unul dintre proiectele realizate în anii trecuți a fost amenajarea unei grădini în formă de gaură de cheie. Pe lângă aspectul estetic, acest fel de grădină are mai multe avantaje: e nevoie de o singură cărare de acces la toate straturile, așa că se economisește spațiu; în centru se poate amenaja zona de compostare în care se reciclează toate părțile moarte ale plantelor, pe care râmele le transformă în nutrienți; pereții din jur, ridicați din pietre, ajută ca solul să fie mai cald, numai bun pentru plante mai sensibile.
Au înscris grădina pe Couchsurfing, o platformă online unde oamenii își pot pune la dispoziție casele pentru vizitatori din întreaga lume, și au găzduit turiști care voiau să vadă Bucureștiu dintr-un unghi mai atipic, local.
În cei vreo trei ani petrecuți la Tîrgu Neamț, Crina a vrut să experimenteze viața la țară. A avut grijă de pământ și a crescut câteva găini și capre. Dar, fiindcă nu locuia în propria ei casă, nu avea suficientă libertate de mișcare și planificare. Anul ăsta s-a mutat înapoi în București și vrea să își investească timpul și energie în lucrările de la Grădina din Gura Siriului.
Crina și prietenii cu care lucrează la proiect vor să instaleze un rezervor de apă, să ude mai ușor grădina; vor să ridice un atelier cu o galerie de artă, unde să țină diverse cursuri pentru adulți și copii: ceramică, pictură, jucării și croitorie, manuscris și legătorie de carte.
Altfel de ateliere vor fi dedicate învățării tehnicilor de sustenabilitate. În loc de energie electrică, oamenii pot folosi energie regenerabilă. Crina, de exemplu, ar vrea să încropească în grădină o moară de vânt, să se folosească de energia eoliană. O altă tehnică de trai sustenabil e reciclarea tututor reziduurilor din gospodărie. Dacă folosești nuci de săpun (fructe ale unor arbori, nucile de săpun conțin saponină, o substanță care e eliberată în contact cu apa caldă și are efect asemănător cu al detergenților chimici, dar fără efectele negative ale acestora) în loc de detergenți, apa uzată poate folosi apoi la irigarea grădinii.
Vor mai ține și ateliere despre permacultură. Dacă, în planificarea unei grădini, aplici principii ale permaculturii, procesele naturale lucrează atât de bine încât omul nu mai trebuie să muncească la fel de mult pentru întreținerea locului.
„Ştiați că dacă plantezi crăițe lângă legume, le protejează de insecte dăunatoare?”, explică Crina. „Sau că dacă plantezi căpșunele, smochinele sau alte plante iubitoare de căldură ele vor fi mult mai productive și voioase lângă pietre deoarece pietrele înmagazinează căldura, iar lângă o piatră e întotdeauna mai cald”, mai spune ea.
Acum aproape trei ani, Crina a devenit mamă. „M-a făcut să capăt o altfel de viziune asupra timpului și a viitorului”, spune ea, iar acum e și mai motivată să se implice în artivism (o îmbinare între artă și activism). „Pe măsură ce deschid atelierul, aș vrea să funcționăm ca un mic centrul cultural periferic, pentru vecinii noștri și împreună cu ei. Poate și pe partea cu producția din grădină să creem o relație de simbioză”, spune ea.
Ca să ducă la capăt toate planurile pentru anul ăsta, echipa Grădinii din Gura Siriului a pornit o campanie de crowdfunding pe we-are-here.ro. În semn de recunoștință, vor să împartă cu donatorii spațiul grădinii, semințe, coșuri cu legume, dulcețuri sau zacuscă, obiecte de artă sau un curs la unul din atelierele Kabinet.
Mai citește și:
Peste 100 de specii de plante vor fi cultivate pe grădina de pe acoperiș din București
Grădină comunitară pentru clujenii care vor să-și crească singuri hrana
