Greenpeace și Zero Waste au făcut un ghid practic cu măsuri în cazul arderilor de deșeuri

Organizațiile Greenpeace România și Zero Waste vin în ajutorul celor care vor să acționeze atunci când simt miros puternic de fum, în special noaptea și în weekend, și bănuiesc că acesta provine de la arderea deșeurilor. Ghidul realizat de ONG-uri explică pe scurt cum poate fi raportată o incendiere către autorități și cum poate fiecare contribui la un mediu mai curat, zi de zi.

Fum de la depozitul deșeuri Iridex. Foto: Adriana Alina

Garda Națională de Mediu informa sâmbătă seară că desfășura verificări în București, după ce senzorii de măsurare a calității aerului au indicat depășiri ale valorilor acceptate. Pe Facebook a fost postată o fotografie cu coșul unei centrale de apartament, însă utilizatorii au comentat că este „praf în ochi” și că sursa trebuie căutată în altă parte. Oamenii bănuiau că sunt ilegal deșeuri.

Însă astfel de situații, în care cetățenii se revoltă pe site-urile de socializare, sunt dese în special seara și în weekend. De aceea, organizațiile Greenpeace și Zero Waste și-au dorit să vină în ajutorul lor.

„În timp ce sunt arse, deșeurile eliberează substanțe chimice sub forma unor compuși extrem de toxici pentru organismul uman și natură. De exemplu, plasticul ars emană, printre altele, dioxine: unele dintre cele mai periculoase substanțe generate de om prin activități precum arderea deșeurilor din PVC. Potrivit studiilor de specialitate, cauzează cancer, probleme de imunitate și reproductive, dar și alte afecțiuni. Nu au gust sau miros, iar marea problemă este că sunt bioacumulative, așa că sunt stocate în organism pe termen foarte lung, după ce intră în corp prin inhalare/ingestie directă, sau prin consumul de carne, lapte, ouă de la animale contaminate. Odată intrate în organism, pot rămâne și genera consecințe timp de decenii — femeile le transmit copiilor, care se pot naște cu diverse afecțiuni fizice sau mentale”, au transmis organizațiile într-un comunicat.

Potrivit legii 211/2011 – principala lege cu privire la gestionarea deșeurilor, cu modificările și completările ulterioare, atât oamenii și companiile, cât și autoritățile publice, precum primăriile pot fi amendate pentru încălcarea regulilor când vine vorba de deșeuri. În cazul în care sunt arse deșeuri periculoase, fapta se poate încadra la infracțiune și pedepsi cu închisoare de la 3 la 5 ani, potrivit legii nr. 211, art. 63 — inclusiv pentru persoane fizice.

Pașii descriși în ghid, în cazul sesizării unui foc care prezintă riscul de a se extinde, sunt următorii:

  • Părăsiți cât mai curând perimetrul în care ajunge fumul. Dacă aveți posibilitatea și nu presupune riscuri, faceți o poză pentru a surprinde situația.
  • Sunați la 112 și spuneți că doriți să reclamați un caz de poluare generat de ceea ce pare a fi un incendiu de deșeuri. Potrivit Gărzii de Mediu, echipele acestora de permanență (din afara orelor de program) pot fi sesizate prin dispeceratul 112. Tot prin 112 sunt sesizate și echipajele de pompieri care trebuie să stingă focul.
  • alternativă la apelarea 112 este să sunați la poliția locală și să explicați cazul. Aceștia vă pot direcționa la 112 și ISU (pompieri), sau pot alege să trimită un echipaj, în funcție de evaluarea situației. Dacă nu reacționează prompt, puteți invoca faptul că este încălcată legea 211/2011, iar poliția are responsabilitatea de a investiga. Dacă tot nu reacționează, apelați 112.
  • Raportați la Garda de Mediu – aceștia nu au competențe pentru a stinge focul, dar pot evalua impactul de mediu și aplica amenzi. Puteți depune sesizarea online pe modelul afișat în ghid.
  • Raportați la Primărie, dacă incidentul s-a petrecut pe raza unei primării, fiindcă autoritățile locale au prin lege obligația de a combate poluarea. Puteți folosi modelul de cerere de la pct. 4

Ghidul, care poate fi citit aici, prevede pașii pentru o sesizare în scris. De asemenea, sunt menționate și măsurile pe care le pot lua cetățenii pentru a contribui la un mediu mai curat:

  • Refuzați produse de plastic de unică folosință, bunuri și produse toxice, care nu pot fi reparate, compostate sau reciclate.
  • Reduceți cantitatea de bunuri și produse pe care o cumprărați sau dețineți. Închiriați, donați, schimbați sau vindeți bunuri și produse funcționale de care nu mai aveți nevoie.
  • Cumpărați responsabil produse și bunuri locale, durabile, nontoxice, reparabile, recondiționate, compostabile, reciclabile. Prioritizați produsele la vrac și ambalajele reutilizabile.
  • Reparați și reutilizați produse și bunuri de orice fel. Căutați în special atelierele mici de reparații din orașul vostru.
  • Separați și compostați resturile alimentare a căror recurență nu o puteți evita. Separați uleiul alimentar uzat și duceți-l la centrele de colectare.
  • Separați pe categorii (hârtie/carton, plastic/metal și sticlă) ambalajele pe care nu le puteți evita și produsele care nu pot fi reparate și refolosite. Acestea sunt resurse valoroase pentru industria reciclării.
  • Identificați produsele care nu pot fi reparate, refolosite, compostate sau reciclate. Contactați companiile producătoare și solicitați-le reproiectarea acestora.
  • Contactați-vă primarul și solicitați implementarea programului „Zero Deșeuri pentru Orașe”.

Citește și serialul Green Report „Cât ne pasă de ce aer respirăm”

spot_img

Ultimele știri