Cel puțin o treime dintre ghețarii himalayeni s-ar putea topi până la sfârșitul secolului din cauza schimbărilor climatice, având consecințe devastatoare pentru aproape 2 miliarde de oameni, conform unui nou studiu.
Chiar dacă emisiile de carbon vor fi reduse drastic și ținta de a limita încălzirea la 1.5 grade Celsius va fi atinsă, 36% dintre ghețarii lanțurilor montane Himalaya și Hindu Kuș vor dispărea până în 2100. Dacă emisiile nu vor fi reduse, pierderile se vor ridica la două treimi, conform studiului.
Ghețarii muntoși sunt o sursă vitală de apă pentru cele 250 de milioane de oameni care trăiesc în regiunea Hindu Kuș-Himalaya (HKH), iar 1.65 de miliarde de oameni se bazează pe râurile care pornesc din munți spre India, Pakistan, China și alte națiuni.
„Aceasta este criza climatică despre care nu ați auzit niciodată. În cel mai bun caz, chiar dacă devenim suficient de ambițioși [în combaterea schimbărilor climatice], vom pierde o treime dintre ghețari și vom fi în pericol. Aceasta a fost pentru noi o descoperire șocantă.”, a declarat Philippus Wester, de la International Centre for Integrated Mountain Development (Icimod).
El a explicat că deși regiunea Hindu Kush-Himalaya este foarte populată, a primit mai puțină atenție decât alte locuri vulnerabile, cum ar fi statele insulare joase și Arctica.
Raportul a fost realizat de peste 200 de oameni de știință în decursul a peste cinci ani, fiind apoi evaluat inter pares de către 125 de experți.
Regiunea HKH se întinde pe 3.500 de kilometri, de la Afganisthan în vest la Myanmar în est. Este considerată „al treilea pol” al pământului, având mai multă gheață decât orice alt loc în afară de Arctica și Antarctica.
Începând cu anii ’70, aproximativ 15% din gheața din regiune s-a topit. Cercetătorii spun că între 2050 și 2060, topirea ghețarilor va mări debitele râurilor, sporind riscul inundațiilor. Însă începând cu 2060, debitele râurilor vor scădea, afectând în special râul Indus și alte râuri din centrul Asiei.
Scăderea debitelor va afecta și producția de energie electrică, scăzând randamentul instalațiilor hidroelectrice, care sunt prinicpala sursă de electricitate a regiunii. Însă cel mai grav impact va fi resimțit de fermieri.
Noul raport subliniază vulnerabilitatea populațiilor montane, cu o treime trăind cu mai puțin de 1.90$ pe zi și departe de ajutor, în cazul unui dezastru climatic.
Tensiunile politice între țări vecine cum ar fi India și Pakistan ar putea agrava situația.
„Urmează vremuri grele pentru regiune. Deoarece multe dintre dezastre și schimbări bruște se vor petrece de-a lungul granițelor, conflictele între statele regiunii s-ar putea agrava cu ușurință.”, a declarat Eklabya Sharma, director general adjunct Icimod.
