Cel mai vechi și mai gros strat de gheață din Arctica s-a rupt de două ori în acest an, fenomen care nu a mai fost înregistrat până acum și care a stârnit îngrijorarea oamenilor de știință.
Marea din nordul coastei Groenlandei este în mod obișnuit înghețată tot timpul și se presupunea că va fi ultima care se va topi din cauza încălzirii globale. Însă creșterile anormale ale temperaturilor din luna februarie și de la începutul acestei luni au lăsat zona vulnerabilă la vânturi, care au împins gheața mai departe de coastă ca oricând.
„Aproape toată gheața din nordul Groenlandei este destul de spartă, deci mai mobilă. Ape deschise în nordul coastei Groenlandei sunt ceva neobișnuit. Această zonă a fost numită deseori «ultima zonă cu gheață» pentru că se credea că ultima gheață perenă din Arctica va fi aici. Evenimentele de săptămâna trecută sugerează că, de fapt, ultima zonă cu gheață va fi undeva în vest.”, a explicat Ruth Mottram, cercetător la Institutul Meteorologic Danez.
Gheața din nordul Groenlandei ajunge de obicei compactă datorită curentului transpolar, care împinge gheața din Siberia către Arctica. Gheața compactată se adună în straturi groase și nu se deplasează cu ușurință. Însă din cauza încălzirii, gheața devine mai subțire și mai mobilă.
Fenomenele din acest an au fost determinate mai mult de vânturi decât de topirea gheții, însă au avut loc în timpul a două perioade în care s-au înregistrat creșteri de temperaturi. În luna februarie a acestui an, au fost înregistrate temperaturi peste îngheț timp de 10 zile, precum și vânturi calde.
Săptămâna trecută, gheața s-a crăpat din nou după ce au fost înregistrate temperaturi record de 17 grade Celsius și vânturi puternice din sud. Experții spun că marea va îngheța din nou, însă mai târziu decât în mod normal.
Conform Norwegian Ice Service, în această săptămână stratul de gheață din Svalbard este cu 40% mai redus decât media pentru acest an.
Pe lângă pierderea stratului de gheață, cercetătorii sunt îngrijorați că apele deschise ar putea declanșa bucle de feedback, care ar accentua încălzirea și ar trimite Pământul către o stare de seră.
Topirea Arcticii afectează și curentul Nord-Atlantic, care este la cea mai slabă intensitate din ultimii 1,600 de ani. Această încetinire a fost învinuită pentru temperaturile extreme din această vară care au fost înregistrate în nordul și vestul Europei.
