In Romania, conceptia despre piata bio este ca reprezinta un moft. Ce este aceasta piata in Germania? O industrie. O dovedesc veniturile obtinute anual din acest sector, standardele de calitate a produselor, mai ridicate chiar decat cele impuse de Uniunea Europeana, si interesul populatiei pentru astfel de produse. Importanta sectorului bio a fost demonstrata inclusiv la inceputul acestui an, in cadrul celui mai important eveniment dedicat agriculturii, targul international Grüne Woche.
Text de Raluca Petrescu
Vizitatori de toate varstele din toate colturile Germaniei si din tarile vecine au luat cu asalt expozitia de produse bio din cadrul targului Grüne Woche, care a avut loc in luna ianuarie a acestui an.
Hala destinata produselor bio a fost una dintre cele mai vizitate, iar aglomeratia, desi dezarmanta, a demonstrat ca germanii au un cult pentru mancarea sanatoasa si ca alimentatia bio este un trend puternic. Aceasta ar putea explica faptul ca Germania este cea mai mare piata de alimente organice, cu castiguri anuale de aproximativ 5,8 miliarde de euro.
La Grüne Woche, vizitatorii au gasit o gama larga de produse, de la alimente internationale si produse de lux, la produse proaspete, bauturi alcoolice, carnuri, fructe de mare, ceaiuri, plante, condimente. Expozitia a cuprins si o gama larga de echipamente utilizate in agricultura si horticultura.
Evenimentul a mai gazduit o expozitie cu vanzare de produse agricole si o sectiune de produse bio. In plus, editia de anul acesta a avut standuri speciale pentru sectorul agricol, forestier si de amenajare peisagistica.
Cu 1.632 de expozanti din 57 de tari, un spatiu de 115.000 metri patrati si peste 415.000 de vizitatori, prezenta la editia de anul acesta a fost una dintre cele mai mari, de la lansarea evenimentului, in 1926.
Romania, partener oficial in 2012
Romania va fi anul viitor partenerul oficial al Germaniei in organizarea Grüne Woche. Editia din 2012 a targului va avea loc in perioada 20 – 29 ianuarie 2012.Parteneriatul a fost semnat la inceputul acestui an de ministrul roman al agriculturii, Valeriu Tabara, si directorul executiv al Messe Berlin, Raimund Hosch.
Implicarea Romaniei in organizarea editiei de anul viitor a celui mai mare eveniment european din industria agricola si alimentara este cu atat mai importanta cu cat, in ultimii 25 de ani, Germania a avut un singur partener oficial, si anume Polonia. Romania participa la Grüne Woche din anul 1973.
„Relatiile dintre cele doua state sunt foarte bune si dorim sa le intensificam. Germania este cel mai important partener comercial al Romaniei, cu multe investitii locale in Romania”, a declarat ministrul roman al agriculturii si dezvoltarii rurale, Valeriu Tabara, la semnarea parteneriatului.
In cadrul Grüne Woche, Valeriu Tabara a participat la forumul cu tema „Comertul si securitatea alimentara globala: global, regional, local”. Evenimentul a reunit peste 50 de ministri ai agriculturii din intreaga lume si a oferit posibilitatea unui dialog intre reprezentantii guvernelor, reprezentantii industriei alimentare mondiale, cei ai comunitatii stiintifice si ai societatii civile despre problemele globale cu care se confrunta omenirea privind sursele de hrana si alimentatie.
Piata bio: 5,8 miliarde de euro
Cu castiguri anuale de aproximativ 5,8 miliar-de de euro, Germania este cea mai mare piata de alimente organice din Europa.
Din avion, Germania arata ca un mare ogor perfect parcelat, unde fiecare teren fertil este cultivat. Guvernul incurajeaza prin politici publice utilizarea la maximum a potentialului agricol, iar fermierii apeleaza si la fondurile comunitare.
„Oamenii trebuie sa inteleaga faptul ca daca nu vor folosi terenul arabil pe care il au nu vor primi niciun ban din fondurile europene. In Germania oferim subventii pentru agricultura organica si pentru rotirea culturilor. Pilonul 2 ar putea contine insa mai multe masuri privind agricultura organica. Ma voi lupta pentru o finantare mai mare a acestui sector”, a promis ministrul german al agriculturii, Ilse Aigner.
Autoritatile germane au luat insa si alte masuri pentru promovarea culturilor ecologice. Ministerul Agriculturii si Securitatii Alimentelor foloseste intreg lantul de productie pentru a imbunatati legislatia si conditiile in care isi desfasoara activitatea fermierii si partenerii lor.
Toate acestea pentru a imbunatati calitatea, pentru a creste productivitatea, pentru a reduce costurile logistice si de distributie si pentru a satisface asteptarile consumatorilor in termeni de calitate si pret. Germania a promovat agricultura ecologica cu fonduri publice inca din 1989. Prin programul federal „Organic Farming”, agricultorii beneficiaza anual de un fond special de 16 milioane de euro.
„Promovam deja pajistile si alte masuri pentru inverzirea agriculturii, masuri care nu exista inca in alte state, nici macar in Austria si Franta. Exista masuri de promovare a culturilor bio, precum si a celor traditionale.
Deci Germania a facut deja pasi importanti in aceasta directie si cred ca acum a venit randul si altor state sa o faca”, a declarat Norbert Schindler, membru al Comitetului de Alimentatie, Agricultura si Protectia Consumatorului din cadrul Parlamentului german. Schindler este si vicepresedinte al Asociatiei Fermierilor din Germania si detine, impreuna cu fiul sau, o ferma agrara de 400 ha. Potrivit acestuia, pentru „inverzirea” terenurilor agricole, autoritatile din Germania se gandesc sa mareasca subventiile acordate pentru pajisti de la 60 euro/hectar, cat sunt in prezent, la 200 euro/hectar.
„Comisarul Dacian Ciolos spune ca prin reforma lui va face agricultura mai verde, dar eu l-am intrebat: «Poate fi mai verde decat este deja?»”, a spus Schindler, subliniind importanta pe care o acorda Germania acestui sector.
Organizare nemteasca
In cazul Germaniei, reteta succesului pare sa fie o foarte buna organizare a fermierilor si vointa politica. „Avem ferme agricole mici, de 170-200 hectare, iar 90% dintre fermieri sunt afiliati”, explica vicepresedintele Asociatiei Fermierilor din Germania, Norbert Schindler.
Exista foarte multe organizatii ce sustin interesele agricultorilor ecologici, cele mai vechi si mai importante fiind Bioland si Demeter.
Bioland este cea mai mare asociatie de agricultura organica din Germania, fondata in 1971, ce numara in prezent aproximativ 5.000 de membri. Fermierii afiliati detin peste 240.000 ha. Fermierii si-au impus singuri standarde suplimentare de calitate, pe care le-au adaptat si dezvoltat continuu, astfel incat acestea includ acum toate aspectele legate de productia ecologica moderna, de la agricultura, la cresterea animalelor si prelucrarea alimentelor.
Producatorii au elaborat reguli speciale pana si pentru sub-categorii, precum productia de peste de apa dulce, flori ornamentale si hamei.
Metodele de productie ale fermierilor afiliati la „Bioland” pornesc de la conceptul de protectie a mediului. Producatorii sunt obligati printr-un regulament intern sa asigure eficienta energetica a activitatilor. In plus, o mare parte din energia folosita provine din surse regenerabile. Grija permanenta pentru sol si masurile de imbunatatire a fertilitatii constituie preocupari de baza pentru fermierii care practica agricultura organica.
Acestia pleaca de la premisa ca un pamant sanatos este baza pentru plante sanatoase, animale sanatoase si oameni sanatosi.
Pionieri in certificarea bio
In Germania, etichetarea ecologica nationala a fost introdusa in 2001 in urma campaniei politice „Agrarwende”, condusa de ministrul Renate Künast, din partea Partidului Verzilor. Eticheta nationala „Bio” a castigat o mare popularitate, fiind imprumutata si de tarile invecinate, precum Austria, Elvetia si Franta.
Etichetarea alimentelor ecologice a fost initiata insa in Germania cu mult inainte de reglementarile UE, de catre mari organizatii non guvernamentale.
Etichetele lor sunt inca utilizate la scara larga, fiind cunoscut faptul ca produsele certificate depasesc standardele de calitate impuse de normele UE. Eticheta „Demeter”, de la „Demeter International”, a fost introdusa inca din 1928 si este considerata una dintre certificarile ce garanteaza cele mai inalte standarde pentru alimente ecologice din lume. Alte organizatii active din Germania sunt Biokreis, Bioland, Biopark, Ecoland, Ecovin, AGA eV, Bundesverband Ökologischer Weinbau, Gäa si Naturland.
Ferme organice versus cele conventionale
Un studiu comparativ realizat de Ministerul Agriculturii din Germania intre fermele organice si cele conventionale arata ca cele ecologice:
au eficienta cu 30% mai mare, deoarece au lucratori mai bine platiti
obtin un pret mai mare decat dublu pentru grau si cu 45% mai mare
pentru lapte
au cheltuieli foarte mici pentru ingrasaminte si pesticide
primesc plati directe si subventii cu 28% mai mari
au cheltuieli de personal de aproape de doua ori mai mari decat fermele conventionale
Piata agricola germana, afectata de scandalul dioxinei
Anul 2011 a debutat in Germania cu un scandal de proportii: descoperirea dioxinei in furajele pentru animale in fermele de pe teritoriul german. Incidentul a fost dezbatut inclusiv in cadrul expozitiei din Berlin, de catre liderii guvernelor participante. Ministrul german al agriculturii, Ilse Aigner, a aratat ca imediat dupa izbucnirea scandalului a fost impusa intreruperea activitatii pentru 4.760 de ferme, ca masura de precautie.
Potrivit autoritatilor germane, incidentul a afectat tot lantul de productie, inclusiv industrii care nu au legatura directa cu cea de productie. „Acest scandal a avut un impact negativ asupra a 350.000 de ferme si asupra a cinci milioane de oameni angajati in industria alimentara”, a declarat, la randul sau, Gerd Sonnleitner, presedintele Uniunii Fermierilor din Germania. Guvernul german a aprobat, imediat dupa incident, un plan de masuri ce vizeaza un control mai strict al produselor folosite in industria alimentara, precum si o mai mare transparenta pentru consumatori. Scandalul dioxinei a inceput in primele zile ale anului, cand s-a descoperit ca producatorii germani au exportat in statele Uniunii Europene oua si carne contaminate. Crescatorii de animale au declarat atunci ca au cumparat nutreturi pentru animale de la compania Harles&Jentzsch, fara sa stie ca acest producator a folosit acizi grasi contaminati, fabricati intr-o uzina de agrocarburanti.
