Cresc zonele de nisipuri zburatoare in Dolj, cresc suprafetele aride si necultivate. S-au taiat masiv paduri sau perdele de protectie, s-au distrus plantatiile pomicole, sistemele de irigatie, nu se fac araturi in profunzime. Seceta nu ne ajuta sa restrangem arealul desertificarilor, dar nici proprietarii de terenuri, destul de reticenti cand vine vorba sa le fie folosite terenurile pentru impaduriri.
Aproape tot ce s-a intamplat in agricultura Doljului in ultimii 20 de ani a extins fenomenul de desertificare din multe zone din judet. Nu degeaba ni se spune „Sahara Olteniei”. Fenomenul, desprins parca din filmele de science fiction, ne afecteaza pe toti, spun specialistii. De exemplu, o cultura de grau intr-o zona cu nisipuri zburatoare poate fi acoperita in intregime sau poate fi dezgolita, astfel incat radacinile plantelor sa ramana deasupra solului. Un fenomen greu de controlat si de stopat daca nu se intervine in timp util.
La solicitarea GdS, autoritatile au inventariat cele mai importante cauze care au condus la desertificare de-a lungul anilor, si sunt o multime. Taierile masive de paduri in decursul ultimilor ani, disparitia plantatiilor pomicole care mentineau stabilitatea solului, distrugerea sistemelor de irigatii, parcelarea excesiva a terenurilor dupa retrocedarea catre fostii (si actualii) proprietari sunt numai cateva dintre cauzele identificate de autoritatile doljene in drept, care au condus la deteriorarea terenurilor agricole si extinderea fenomenului de desertificare. La acestea s-au adaugat si seceta de anul trecut, precum si temperaturile excesiv de ridicate.
Desert, marca Dolj
„Desertificarea s-a extins pe zonele de nisipuri amplasate in stanga Jiului si pe Valea Dunarii, in localitati precum Calafat, Ciuperceni, apoi in zona Calarasi, Dabuleni, catre localitatea Ianca din judetul Olt”, a spus directorul Oficiului pentru Studii Pedologice pentru Agricultura (OSPA) Dolj, Dumitru Meila. Pe partea stanga a Jiului, zonele afectate pornesc de langa Craiova, de la Malu Mare si Secui, si coboara pe langa Gangiova, pana la varsarea Jiului in Dunare. „Au existat mii de hectare de plantatii pomicole si viticole in zonele Dabuleni, Tamburesti, Sadova, care mentineau un teren stabil. Acum nu mai gasesti nimic din aceste plantatii, iar desertificarea s-a extins”, a afirmat directorul Directiei pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala Dolj, Cornel Popa. Circa 4.000 de hectare de teren sunt puternic si foarte puternic afectate de desertificare in dreptul localitatilor mentionate, iar alte mii de hectare, mai putin afectate. Directorul Popa este de parere ca situatia se poate agrava in mod periculos pentru agricultura judetului daca vom mai avea cativa ani de seceta precum cea de anul trecut. Aproximativ 15% din suprafata agricola a Doljului (480.000 de hectare) nu mai este cultivata, in principal din cauza degradarii terenurilor.
„Nisipuri zburatoare”
In zone precum Desa, Ciuperceni si Sadova-Corabia exista „nisipuri zburatoare”. „La cea mai mica adiere de vant, aceste nisipuri zburatoare se pun pe plante, pe culturi si de multe ori le acopera”, a precizat directorul Cornel Popa. Specialistii in domeniu spun ca pe terenurile nisipoase din zonele enumerate lipseste vegetatia, temperaturile la sol sunt foarte ridicate si la cea mai mica adiere de vant „se produc transporturi de praf sau nisip grosier”, care ajung in scurt timp in alta parte. Marian Manescu, consilier in cadrul Inspectoratului Teritorial de Regim Silvic si Vanatoare Ramnicu Valcea (ITRSV) (institutie regionala pe toata Oltenia) exemplifica in acest sens: „In zona Marsani, in urma retezarii tulpinilor de salcam plantati de noi pe 431 de hectare, la interval de trei-sase zile de la taiere, s-a observat ca, in zone intregi, puietii erau acoperiti cu 10-20 de centimetri de nisip, iar in alte arii aveau radacinile dezgolite”.
Degradare continua a terenurilor
Cauza degradarii terenurilor respective o constituie lipsa materiei organice, care face ca suprafete importante sa fie neproductive: daca nu cresc plante in zona nisipoasa, atunci nu se produce humusul la sol (substanta din care se hranesc plantele), deci nu au cum sa creasca alte plante. Seful OSPA a mai spus ca o cauza a desertificarii ar fi si cresterea temperaturilor, care duce la evaporarea rapida a apei din sol. Alta cauza stabilita de specialisti o constituie lipsa lucrarilor agricole de profunzime. Agricultorii nu prea mai fac astfel de lucrari, care sa permita apei sa iasa la suprafata. Mai mult, in zonele nisipoase lipsesc tehnologiile si culturile adecvate acestui tip de sol. Parcelarea excesiva dupa improprietarirea taranilor a facut ca tehnologiile specifice solurilor nisipoase sa nu poata fi aplicate, pentru ca o persoana a cultivat grau, alta, porumb etc.
Ce nu s-a facut
Aceiasi specialisti doljeni spun ca lipsa irigatiilor in zonele nisipoase adanceste degradarea solurilor respective. „Daca se refac sistemele de irigatii, problema va fi cine le va folosi”, a adaugat directorul DADR Dolj. Impaduririle si infiintarea perdelelor de protectie ar fi cea mai buna solutie pentru incetinirea fenomenului de desertificare. Daca impaduririle au inceput pe banii statului (431 hectare infiintate la Marsani si 451 la Daneti), autoritatile au probleme in obtinerea terenurilor pentru perdele de protectie. Reprezentantul ITRTV, Marian Manescu, a spus: „Ne-am impotmolit cu proiectele de perdele de protectie, pentru ca nu avem acordul tuturor proprietarilor de-a lungul cailor de comunicatii. Ar trebui sa se aplice un act normativ pentru exproprieri”. Este vorba de terenuri arabile din zonele Negoi, Macesu, Bistret, precum si de terenuri aflate in apropierea drumurilor Craiova-Filiasi, Craiova-Calafat si Craiova-Bechet.
Solutia: impaduriri masive
Autoritatile doljene in materie afirma, la unison, ca impaduririle ar stopa degradarea accentuata a solurilor. Asemenea proiecte au inceput in 2006, iar pana acum au fost impadurite aproape 800 de hectare, pe banii statului si pe terenurile particularilor, adunati in asociatii. Agricultorii pot valorifica avantajos fondurile de la UE pentru agricultura si, in acelasi timp, sa contribuie la incetinirea deteriorarii solului sau chiar la stopare. Cei care isi infiinteaza pasuni si fanete beneficiaza de o subventie de 50 de euro la hectar. Beneficii ar avea si cei care isi infiinteaza plantatii de pomi fructiferi.
„Infrunzeste Craiova!”
Pentru a arata ca nu putem fi indiferenti la ceea ce se intampla in jurul nostru, Fundatia Gazeta de Sud si Civitas au initiat un proiect care isi propune sa aduca o gura de oxigen, la propriu, pentru craioveni. La acest proiect poate contribui orice societate care are deseuri de hartie. Banii pe care firmele ii incaseaza din reciclarea acesteia pot fi donati Fundatiei Gazeta de Sud. Sumele colectate de la firme vor fi folosite pentru achizitionarea de copaci tineri, pe care ii vom planta anul acesta, in doua etape, in cateva zone din Craiova, in functie de alegerea locuitorilor urbei. Participa si tu la proiectul „Infrunzeste Craiova!”.
Pentru mai multe informatii viziteaza Gazeta de Sud
