In ultimi ani, romanii au avut parte de imagini apocaliptice – mii de case distruse, zeci de mii de sinistrati si suprafete imense de teren, inundate. Au fost localitati izolate, comune fara curent, fara apa de baut, oameni fara ajutor, trenuri anulate, sosele pe care nu s-a putut circula decat facand ocoluri, poduri rupte, alunecari de teren si apa cat vezi cu ochii. In fiecare an, inundatiile distrug intr-o clipa munca de o viata a oamenilor. Si acum, in 2008, au avut loc astfel de evenimente neplacute, iar Bistrita-Nasaud nu a fost scutit.
Gunoaiele de pe marginea raurilor reprezinta un pericol iminent pentru producerea de inundatii.
Inundatiile cele mai puternice din ultimii 100 de ani au lasat in urma mii de victime – morti, disparuti si zeci de mii de sinistrati. Ultimul bilant oficial prezentat de inspectorul sef al Inspectoratului pentru Situatii de Urgenta, Vasile Trifan, indica opt gospodarii din municipiul Bistrita si din Nasaud care au fost afectate in urma inundatiilor din aceasta primavara. Desi apele au inceput sa se retraga, bilantul provizoriu al dezastrului este mai mare in comparatie cu aceeasi perioada a anului trecut, cand au fost afectate doar patru gospodarii. In evidentele ISU nu figureaza insa si gopsodariile afectate in comuna Cosbuc de inundatiile care au avut loc la inceputul lunii martie. Aceasta deoarece ISU nu a fost solicitat de autoritatile locale pentru o interventie in zona respectiva.
Bistrita-Nasaud, incercat si anul acesta
Inundatiile au fost considerate cele mai grave din ultimii ani, insa statisticile oficiale arata ca dezastre similare au loc anual, indeosebi primavara si toamna. Tinand cont de previzibilitatea ridicata a acestor dezastre, Apele Romane Somes si Inspectoratul pentru Situatii de Urgenta incearca sa gaseasca o solutie pentru prevenirea altor dezastre. Cauzele principale pentru care oamenii risca sa-si piarda locuinta sau chiar viata este chiar neglijenta unora dintre ei. Gunoaiele depozitate ilegal pe marginea cursurilor de apa ar putea duce la inundarea unor localitati din Bistrita-Nasaud.
In urma verificarilor care au avut loc in luna februarie, Comitetul Judetean pentru Situatii de Urgenta a fost informat ca cele mai multe depozite de gunoaie sunt pe Somesul Mare in comunele Petru Rares, Uriu, Nimigea, Maieru, Rebrisoara, dar si in orasele Sangeorz-Bai si Nasaud. In urma controalelor, s-au gasit depozite de deseuri menajere in comuna Petru Rares pe Somesul Mare si Valea Mare, dar si in comuna Uriu in amonte de balastiera de la Cristestii Ciceului. In comuna Nimigea, tot pe Somesul Mare, sunt depozite de gunoaie intre podurile de la Nimigea de Jos si Floresti, pe malul stang al balastierei si pe Valea Bratosei. In orasul Nasaud sunt, de asemenea, depozitate diverse materiale in albia si pe malul Somesului Mare in aval, dar si in amonte de podul rutier de peste DN 17 C, drumul care leaga Nasaudul de judetul Maramures. Gunoaie care ar putea infunda poduri si guri de scurgere au mai fost gasite in comuna Rebrisoara spre podul de la Podirei de peste Somesul Mare, in orasul Sangeorz-Bai in amonte si in aval de podul de pe DN 17 care traverseaza Somesul Mare, dar si in comuna Maieru, pe acelasi rau, unde rampa de gunoi este amplasata intr-o zona inundabila. In comuna Sieu Magherus ar putea pune probleme gunoaiele de pe malul stang al raului Sieu din satul Arcalia, iar in comuna Sieu depozitele de pe langa raul cu acelasi nume. In comuna Budacu de Jos, in satul Jelna, podul rutier este si el predispus.
Directorul Apelor Romane Somes, Doru Hasmasan a declarat ca in urma controalelor efectuate nu s-au dat amenzi, ci doar avertismente, deoarece „pe toate cursurile de apa din judet se desfasoara in continuare lucrari de igienizare”. Cei care nu respecta recomandarile si nu se conformeaza legii risca amenzi contraventionale cuprinse intre 25.000 lei pana la 80.000 lei. Anul trecut, Administratia Nationala „Apele Romane” a aplicat amenzi in valoare de 13,3 milioane lei, din care 2,09 milioane lei au fost aplicate pentru nerespectarea in bune conditii a starii de salubritate.
Interventia umana, responsabila in mare parte
Inundatiile constituie fenomene naturale si sunt o componenta a ciclului hidrologic natural al Pamantului. Inundatiile si in special marile inundatii constituie unele dintre fenomenele naturale care au marcat si marcheaza profund dezvoltarea societatii umane, ele fiind din punct de vedere geografic cele mai raspandite dezastre de pe glob si totodata si cele mai mari producatoare de pagube si victime omenesti. In acelasi timp, marile inundatii au constituit factorul declansator si catalizatorul unor mari schimbari in modul de abordare a acestui fenomen, de la acceptarea inundatiilor ca pe un capriciu al naturii, la incercarea omului de a se opune naturii prin abordari de genul lupta impotriva inundatiilor, la cele de aparare impotriva inundatiilor si prevenirea inundatiilor.
Gradul in care aceste dezastre sunt provocate de actiunea omului asupra medului este discutabil. Unii oameni de stiinta considera ca ele pot fi doar o secventa de conditii anormale. Altii considera insa ca interventia umana nu echilibrul naturii este partial responsabila pentru cresterea frecventei si a efectelor dezastrelor naturale.
Inundatiile pot fi prevazute, cu exceptia celor instantanee, care se manifesta similar spargerii unui baraj. Inundatiile pot distruge imobile si recolte, pot ucide animale si oameni.
Inundatiile prezinta provocari specifice serviciilor de urgenta, deoarece uneori arii vaste de pamant sunt acoperite de apa, facand coordonarea foarte dificila.
Organizarea logisticii, transportului si distributiei ajutoarelor este complicata, devreme ce deseori infrastructura locala este deteriorata.
Oameni fara adapost
De obicei dupa inundatii urmeaza doua faze. In timpul primei faze oamenii se aglomereaza pe zonele inalte si sigure, impreuna cu bovine si alte animale. Apa de baut este deseori greu de gasit, iar salubrizarea este ingrozitoare.
In timpul celei de-a doua faze oamenii incep sa revina la casele lor cat de curand posibil.
Aceasta este deseori un proces prelungit (anumite zone se usuca mai repede decat altele) si odata ajunsi acasa oamenii se confrunta cu noi provocari incluzand sisteme de alimentare cu apa distruse, fantani si guri de apa ce necesita curatare si dezinfectare. In doua saptamani de la inundatie apar riscuri mari de izbucnire a unor epidemii, de exemplu de holera sau malarie.
Deoarece imobile, mijloace de transport, unelte, animale si culturi se pierd sau sunt distruse in timpul inundatiilor, ulterior va fi necesara asistenta pentru reconstructia si refacerea bunurilor.
Activitati preventive
Aceste actiuni sunt concentrate spre prevenirea/diminuarea pagubelor potentiale generate de inundatii prin:
– evitarea constructiei de locuinte si de obiective sociale, culturale si/sau economice in zonele potential inundabile, cu prezentarea in documentatiile de urbanism a datelor privind efectele inundatiilor anterioare; adaptarea dezvoltarilor viitoare la conditiile de risc la inundatii; promovarea unor practici adecvate de utilizare a terenurilor si a terenurilor agricole si silvice;
– realizarea de masuri structurale de protectie, inclusiv in zona podurilor si podetelor;
– realizarea de masuri nestructurale (controlul utilizarii albiilor minore ,elaborarea planurilor bazinale de reducere a riscului la inundatii si a programelor de masuri; introducerea sistemelor de asigurari etc.);
– identificarea de detaliu, delimitarea geografica a zonelor de risc natural la inundatii de pe teritoriul unitatii administrativ – teritoriale inscrierea acestor zone in planurile de urbanism general si prevederea in regulamentele de urbanism a masurilor specifice privind prevenirea si atenuarea riscului la inundatii, realizarea constructiilor si utilizarea terenurilor;
– implementarea sistemelor de prognoza, avertizare si alarmare pentru cazuri de inundatii;
– intretinerea infrastructurilor existente de protectie impotriva inundatiilor si a albiilor cursurilor de apa;
– Executia lucrarilor de protectie impotriva afuierilor albiilor raurilor in zona podurilor si podetelor existente;
– comunicarea cu populatia si educarea ei in privinta riscului la inundatiile si a modului ei de a actiona in situatii de urgenta.
Pentru mai multe informatii viziteaza Gazeta de Bistrita
