Defrisarile iresponsabile din ultimii 18 ani au avut un rol foarte important in dezastrul inundatiilor din ultimele noua zile. Astfel, daca ar fi existat paduri in zona de nord-est a tarii, inundatiile ar fi fost atenuate cu aproape 50%, afirma specialistii. Principalii vinovati pentru dezastru sunt proprietarii padurilor care taie inconstient, proprietarii de gatere si Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale (MADR), care s-a dovedit inapt in a gasi solutii. Anumite statistici arata ca numai in judetul Suceava se defriseaza zilnic cate 2 hectare de teren impadurit, astfel ca anual este distrus echivalentul unei paduri mari de circa 1 km pe 7,5 km.
„Datele de la silvicultorii din Suceava arata ca in acea zona au fost defrisate circa 6.000 de hectare, insa noi credem ca suprafata defrisata este de cel putin trei ori mai mare. Cele mai insemnate taieri de copaci au fost semnalate in bazinele hidrografice ale raurilor Siret si Suceava. La nivelul tarii au fost distruse in total 300.000 de hectare, si partial alte 500.000”, ne-a declarat Marian Stoicescu, presedintele Federatiei pentru Apararea Padurilor (FAP). La nivelul intregii tari, padurile ocupa o suprafata de aproximativ 6,2 milioane de hectare.
Un factor distructiv pentru paduri il constituie si gaterele care functioneaza ilegal. In nord-estul tarii existau la un moment dat peste 7.500 de gatere inventariate de Directia Generala de Control Silvic si Cinegetic si aproximativ 1.000 ilegale. Autoritatile au incercat o „stergere” a acestora prin operatiunile Gaterul I si Gaterul II, dar nu au reusit sa inchida decat cateva sute dintre ele. In general, Garda Nationala de Mediu a „frecat menta” pe bani publici, dovada ca multe dintre aceste gatere nu au primit amenzi pentru ca nu stocau selectiv deseurile sau ca degradau solul.
Proprietarii de paduri retrocedate, principalii vinovati
„Principalii vinovati sunt cei carora li s-au retrocedat padurile si acum taie din ele „ca-n codru”. Cele mai mari jafuri si defrisari s-au comis in anii 2002-2004, cand au avut loc si cele mai multe retrocedari, atunci disparand mii de metri cubi de lemn. Ministerul Agriculturii nu a facut nici un control pentru a preveni anumite situatii. Mai mult, noul Cod Silvic nu este deloc viabil pentru ceea ce inseamna padure. Legea nu este aplicata, pentru ca sunt anumite articole din Codul Silvic care nu se vor puse in vigoare. Astfel ca proprietarii care au primit prin retrocedari terenuri impadurite de pana in 30 de hectare trebuiau ajutati de stat, iar pentru a nu le fi furate padurile, acestea trebuiau administrate de un ocol silvic.
Cei care aveau obligatia (n.r., MADR) sa informeze nu au facut nimic in acest sens”, a mai spus presedintele FAP. „Faptul ca s-au facut defrisari este evident un factor adjuvant pentru inundatii, dar si un mare factor de risc. Padurile au si un rol de combatere a eroziunii, iar acolo unde sunt defrisate, consecintele sunt clare. Noi avem perdele de protectie pe cate 5-10 hectare pe cate o ravena ale fostelor CAP-uri”, ne-a declarat Nicolae Maracine, director general al Administratiei Nationale a Imbunatatirilor Funciare (ANIF).
Defrisarile au provocat jumatate din inundatii
„Daca nu s-ar fi facut aceste defrisari, cel putin 50% din efectele inundatiilor ar fi fost reduse. Nu ar mai fi existat atatia morti, nu ar mai fi fost atatea case daramate si nici terenuri inundate. Se putea evita foarte mult fenomenul de torentialitate. Nimeni nu s-a deranjat sa faca lucrari de arta (baraje, praguri si traverse). Odata facute aceste lucrari, se putea vorbi de o anumita corectare a torentilor, lucru care acum este tardiv pentru unele persoane”, ne-a mai declarat seful FAP. El a adaugat ca padurile nu sunt administrate corect tocmai din lipsa de fonduri. Spre exemplu, exista paduri administrate de ocoale silvice aflate la sute de kilometri distanta.
Un astfel de caz este cel al unor paduri din Mehedinti si Vaslui, sau ale altora din Valcea. „Inspectorii teritoriali pentru controlul silvic si cinegetic nu au capacitatea de a apara padurea. Acestia ar trebui dotati cel putin ca jandarmii pentru a face fata hotilor. Noi trebuia sa primim de la bugetul de stat aproximativ 1.100 miliarde de lei vechi, din care nu am primit decat 10%, insuficient pentru a realiza constructiile. Ministerul Agriculturii nu a mai platit lucrari facute pentru baraje si praguri de corectare a torentialitatii din anii 2006 – 2007.
Padurea retine pana la 80% din cantitatile de apa cazute pe o anumita unitate de suprafata. Daca ar fi sa ploua in toata tara cum a plouat in nord-estul tarii, cele mai afectate dintre judete ar fi Harghita, Valcea si Bacau, care sunt in aceeasi situatie ca Suceava si Botosani. In Suceava s-au retrocedat pana acum peste 130.000 de hectare de padure, acestea fiind tinta defrisarilor. Nimeni nu constientizeaza importanta defrisarilor. O padure poate ajunge intr-un timp de 30-40 de ani sa atenueze o inundatie la capacitate normala”, ne-a declarat Gheorghe Gavrilescu, presedintele Societatii „Progresul Silvic”.
LAPAR ofera produse agricole sinistratilor
Membrii Ligii Asociatiilor Producatorilor Agricoli din Romania (LAPAR) ofera sprijin in produse agricole familiilor afectate de inundatii. Acestea pot solicita produsele la adresa de e-mail – info@lapar.org sau la numarul de fax 021.314.70.65 . LAPAR solicita prefecturilor si consiliilor judetene din judetele afectate sa comunice necesarul de produse agricole, localitatile unde acestea ar putea fi transmise si depozitate, distribuitorii autorizati, asigurand, totodata, ca acestea vor ajunge la cei afectati.
Adio investitii! Revarsarile de ape vor cantari greu in bugetul tarii
Desi autoritatile din judetele lovite de furia apelor nu au facut inca un bilant al pagubelor directe ale inundatiilor, analistii economici estimeaza – bazandu-se pe efectele dezastrelor din anii trecuti – ca acestea vor afecta bugetul tarii, in mod special prin anularea investitiilor planificate. Pe de alta parte, pagubele directe, care se refera la numarul de locuinte distruse complet sau avariate, sunt dublate de cele indirecte, inregistrate de companiile din zonele calamitate, ale caror afaceri au fost afectate din cauza circulatiei proaste pe caile ferate si pe sosele.
Analistul economic Ilie Serbanescu este de parere ca, „dupa ce se va face bilantul final al inundatiilor din nord-estul tarii, acestea vor cantari greu in bugetul tarii, ca si cele din 2005. Banii se vor lua de la bugetul de stat, de la investitii. In aceste conditii, va fi un alt an in care nu se va construi nici un kilometru de autostrada, nu se vor face scoli si gradinite”, a spus Serbanescu. Guvernul a decis, marti, acordarea de ajutoare de urgenta pentru populatia din Moldova afectata de inundatii. In plus, Executivul a aprobat alocarea a 50 milioane de lei pentru inlaturarea efectelor calamitatilor asupra infrastructurii din aceste judete. Banii vor fi alocati din fondul de interventie la dispozitia Guvernului.
5 morti si aproape 16.000 de evacuati
Inundatiile care au lovit nord-estul tarii au facut cinci victime, in timp ce aproape 16.000 de oameni au fost evacuati, dintre care peste 9.000 numai din judetul Neamt, potrivit ultimului bilant al autoritatilor, prezentat ieri-dimineata de secretarul de stat in Ministerul Internelor Victor Paul Dobre.
In total au fost afectate 150 de localitati din sase judete: Bacau, Botosani, Iasi, Maramures, Neamt si Suceava. Conform raportarilor primite de la prefecturi, 207 locuinte au fost distruse, 123 sunt in pericol de prabusire si aproape 4.000 de case au fost afectate. De asemenea, au fost inundate 9.382 de gospodarii, 10.701 de fantani, peste 35.000 hectare de teren agricol si peste 3.243 de hectare de pasuni si fanete. Pe de alta parte, Valea Vaserului din Maramures ar putea fi inchisa activitatilor economice si turistice pana la mijlocul anului viitor, ca urmare a distrugerilor provocate de viitura puternica, sustine directorul Parcului Natural Muntii Maramuresului, Costel Bucur, citat de Mediafax. El a precizat ca, in prezent, echipe ale Directiei Silvice Maramures se afla pe teren si incearca sa faca o evaluare a pagubelor. Potrivit lui Bucur, inchiderea Vaii Vaserului afecteaza nu doar turismul din zona, ci si intreaga economie a judetului.
Vesti bune de la hidrologi
Debitele Prutului si Siretului sunt in scadere, nu mai sunt viituri din amonte, iar apele au inceput sa se retraga din zonele grav afectate, cum este Radauti-Prut, sustin hidrologii. Directorul Institutului National de Hidrologie si Gospodarire a Apelor (INHGA), Petre Stanciu, a declarat ieri ca, in ceea ce priveste lacul de acumulare de la Stanca Costesti, acesta „se exploateaza conform acordului cu Republica Moldova”, iar debitele care se acumuleaza sunt stabilizate, preconizandu-se o scadere. Stanciu a adaugat ca deversarea nu va influenta sectorul din aval si nu se va crea o noua viitura, iar localitatile din Delta Dunarii nu vor fi afectate, acumularea fiind exploatata in siguranta.
"Dialogul surzilor" cu Ucraina. Ministerul Mediului a multumit autoritatilor din tara vecina pentru datele eronate transmise Ministerul Mediului stia din 24 iulie de cotele ridicate ale Siretului si Prutului, care riscau sa produca inundatii, dar masurile concrete de prevenire au fost inlocuite de multumiri la adresa partii ucrainene pentru „informare”. De altfel, conform Administratiei Nationale „Apele Romane” (ANAR), institutie aflata sub tutela ministerului, orice actiune ar fi fost ineficienta, in conditiile in care comunicarile primite de la autoritatile vecine contineau prognoze ale debitele la intrarea in tara de patru ori mai mici. In conditiile acestui dialog deficitar, aproximativ 16 .000 de romani sunt astazi sinistrati.
„Pot sa va spun ca n-am avut informatii concrete si frecvente privind cotele de nivel din bazinele superioare ale Prutului si Siretului. Din ce-au observat colegii care s-au deplasat in Ucraina, exista diferente mari intre ce s-a anuntat si realitate”, ne-a declarat Marius Postelnicescu, director general al ANAR. Calculele arata ca debitul Prutului la intrarea in tara au depasit 3.000 mc/sec, fiind de patru ori mai mare decat au anuntat autoritatile din Ucraina, au precizat reprezentantii ANAR. Raspunsul specialistilor romani vine dupa ce guvernatorul de la Cernuti, Vladimir Kulis, a declarat marti ca partea ucraineana a informat autoritatile romane despre dezastrul care s-ar putea produce prin cresterea cotelor raurilor comune, pentru care partea romana a transmis multumiri.
Conform NewsIn, exista o nota semnata de secretarul Ana Drapa din Ministerul Mediului, in data de 24 iulie, pentru informatiile pe care le primise in aceeasi zi despre debitele Prutului si Siretului. Lucia Varga, secretar de stat in Ministerul Mediului, ne-a declarat ca atitudinea reprezentantului de mediu este normala. „Intre Romania si Ucraina exista un acord hidrotehnic prin care trebuie sa se informeze reciproc de nivelurile in 20 de locatii hidro. Pe 24 iulie am primit informatii referitoare la 4 dintre acestea. Am multumit conform uzantelor si am solicitat informatii suplimentare,” ne-a precizat Varga.
Secretarul de stat mai sustine ca, in ciuda situatiei din tara, autoritatile au fost prompte si au colaborat cu celelalte tari. „In cazul viiturilor, ne-am sprijinit reciproc. Am actionat in timp util. Nu puteam actiona inainte de a cunoaste nivelul pericolului”, a afirmat Lucia Varga pentru „Gardianul”. In schimb, atat ministrul de interne Cristian David, cat si premierul au condamnat comunicarea cu autoritatile de la Cernauti. „A existat un anumit element de incertitudine, care sigur ca a grevat asupra deciziilor care trebuiau luate”, a sustinut ieri Calin Popescu Tariceanu.
Refacerea drumurilor, podurilor si liniilor de cale ferata din Moldova va costa peste 7 milioane de euro
Inundatiile din ultimele zile au afectat zeci de drumuri nationale si au provocat infrastructurii pagube de peste 2 milioane de euro. Viitura a distrus calea ferata din mai multe zone ale tarii si a provocat pagube de peste 5 milioane de euro. „Din cauza anularii trenurilor pe mai multe rute, zilnic, sunt pierderi de 600-700 milioane de lei vechi”, ne-a declarat directorul Regionalei CFR Calatori Iasi Constantin Axinia.
Directorul general al Companiei Nationale de Autostrazi si Drumuri Nationale (CNADR), Dorin Debucean, ne-a declarat ca inundatiile din judetele Suceava, Iasi si Maramures au provocat pagube de peste 2 milioane de euro. „Sunt afectate zeci de drumuri nationale si poduri. Dupa retragerea apelor vor incepe lucrarile de refacere a infrastructurii rutiere”, ne-a spus Debucean. In prezent, sase drumuri nationale sunt inchise in judetele Suceava, Bacau, Dolj si Arges. „DN 17A din judetul Suceava, intre localitatea Marginea si Radauti, este inchis.
Podul de la km 62 a fost afectat. DN 2H in zona localitatii Putna si DN 2K in zona localitatii Arbore sunt inchise circulatiei. Si DN 2F, intre Bacau si localitatea Traian, este inchis. In judetul Arges, pe DN 73C intre in zona localitatii Piatra si Vulturesti au avut loc alunecari de teren din cauza precipitatiilor”, conform datelor furnizate de Comandamentul de Urgenta din Ministerul Transporturilor. Totodata, pe mai multe drumuri din judetele Buzau, Neamt, Suceava, Botosani, Arges, Brasov, circulatia este ingreunata din cauza ploilor si viiturilor care au spalat terasamentele.
Zece linii de cale ferata sunt inchise
CFR SA a anuntat ca circulatia feroviara este in continuare afectata in nordul si vestul tarii din cauza precipitatiilor abundente din ultimele zile. In prezent, zece linii de cale ferata sunt inchise si pe opt linii se circula cu viteza restrictionata. In judetele Iasi si Suceava sunt cele mai mari pagube. „In Moldova 13 trenuri sunt anulate si doua sectii de cale ferata sunt inchise. In zona localitatii Cacica, linia este inchisa definitiv. Pe raza localitatilor Gura Putnei-Falcau nu mai exista cale ferata. O rama electrica cu patru vagoane este sechestrata in zona localitatii Cacica si nu mai poate fi utilizata.
Raul Suceava a luat linia de cale ferata Gura Putnei-Falcau. Numai aceasta costa circa 150 miliarde de lei vechi. Pagubele se ridica la peste 200 miliarde de lei vechi. Viitura a spalat kilometri de terasamentul liniei de cale ferata”, ne-a explicat seful Regionalei CFR Calatori Iasi Constantin Axinia. El a spus ca anularea trenurilor duce la pierderi de 600-700 milioane de lei pe zi. Sectiile de circulatie inchise pe Sucursala Regionala CF Iasi sunt Darmanesti – Cacica, Dornesti – Radauti, Radauti – Galanesti – Gura Putnei, Gura Putnei – Falcau – Nisipitu, Putna – Gura Putnei. Trenurile personale care circulau pe aceste sectii au fost anulate. Sectiile de circulatie inchise pe Sucursala Regionala CF Cluj sunt Sarmasag – Borla si Zalau – Sarmasag. Pe ruta Zalau – Sarmasag calatorii sunt transportati cu mijloace auto, puse la dispozitie de Regionala CF Cluj.
Pe relatia Salva – Sighetul Marmatiei, intre statiile Viseu de Jos-Bocicoi nu se circula. Mai multe trenuri pe relatia Viseu de Jos – Sighetu Marmatiei au fost anulate. Pentru calatorii care au cumparat anticipat bilete de tren pana la/de la Sighetu Marmatiei, CFR SA asigura transportul auto intre statiile Viseu de Jos – Sighetu Marmatiei/Sighetu Marmatiei – Viseu de Jos. CFR SA a impus restrictii de viteza intre mai multe statii aflate pe raza Sucursalei Regionale CFR.
Pentru mai multe informatii viziteaza Gardianul
