Incidentul de la centrala atomo-electrica Krsko a pus Europa pe jar. Romania are la sud un potential pericol de la centrala nucleara de la Koslodui, iar un alt pericol se afla pe teritoriul nostru la centrala atomo-electrica de la Cernavoda. Nu avem destule comprimate de iod stabil si nici suficiente instalatii de decontaminare nucleara. Toata Europa a tremurat in primavara lui 1986, atunci cand centrala atomica de la Cernobil a explodat. Sute de mii de oameni au fost evacuati si tot atatia au fost contaminati. Un an mai tarziu, in 1987, in apropierea orasului brazilian, cativa recuperatori de metale reciclabile au patruns intr-un spital radiologic abandonat si au luat un container care continea cesiu cu un nivel inalt de radioactivitate. In saptamanile ce au urmat, cativa oameni au murit si mai multi au suferit probleme serioase de sanatate, iar cladirile contaminate au trebuit sa fie demolate.
„Referitor la instalatiile de decontaminare nucleara pentru persoane, a celor destinate tehnicii si cele pentru teren, acestea nu sunt niciodate suficiente pentru ca nu poti anticipa amploarea incidentului. Mai e o problema, sunt destul de scumpe si, pentru accidente care se produc rar sau niciodata, nu poti sa blochezi sume mari de bani, care pot fi folosite pentru instruirea persoanelor care sa intervina in astfel de situatii extreme sau pentru autospeciale care sunt de uz curent, cum ar fi cele pentru stingerea incendiilor sau de descarcerare. De altfel, 90% din tehnica de interventie a Inspectoratului pentru Situatii de Urgenta (IGSU) este depasita moral si fizic, deci trebuie casata. Avem autospeciale pentru decontaminare, dar nu pot sa va comunic cifra exacta”, ne-a declarat capitanul Alin Maghiar, purtatorul de cuvant al IGSU. Desi am solicitat IGSU sa ne comunice date comunice date concrete despre numarul de autospeciale existente si functionale si despre cate ar fi necesare, ni s-a spus ca aceste date nu pot fi furnizate, fara sa se precizeze un motiv anume.
IGSU recomanda dusul ca masura urgenta de decontaminare
Adapostirea, in cazul unei urgente nucleare, inseamna informarea populatiei de a sta in interior si de a astepta instructiuni suplimentare. Populatia trebuie sa fie informata, astfel incat aceasta recomandare sa fie respectata automat dupa declansarea semnalului de alarma prin sirene sau daca populatia este informata asupra riscului prin alte metode. Chiar daca se ia prompt decizia de evacuare, aceasta inseamna ca adapostirea este necesara in asteptarea realizarii pregatirilor pentru transportul populatiei. Persoanele care se evacuaza cu masinile proprii trebuie, de asemenea, sa astepte instructiuni, adapostite in interior. Evacuarea se va limita, de regula, la distante mai mici fata de centrala sau instalatie decat adapostirea. Daca vecinatatea imediata este slab populata, conditiile locale pot favoriza evacuarea preventiva a acelei zone. Este posibila pregatirea acestei evacuari simultan cu evacuarea personalului din centrala care nu este necesar pe amplasament. In cazul unei urgente nucleare sau de radiatie se mai ia in considerare, pe langa evacuare si adapostire, si administrarea de iod stabil (profilaxia cu iod). In plus, fata de acestea exista cateva masuri suplimentare care pot fi necesare pentru a evita expunerile inutile la radiatii. Acestea includ: controlul accesului, protectie respiratorie imbunatatita, dus sau baie si schimbarea imbracamintei, utilizarea imbracamintei de protectie a personalului si protectie a animalelor si a hranei acestora. In cazul unei urgente nucleare sau de radiatie se iau in considerare urmatoarele masuri, ca actiuni de protectie de baza in faza timpurie: evacuarea, adapostirea si administrarea de iod stabil (profilaxia cu iod), ne informeaza IGSU. In ceea ce priveste distribuirea si administrarea pastilelor de iod, am contactat-o pe dr. Alexandra Cucu, coordonatorul Compartimentului de Sanatate si Radiatii Ionizante din cadrul Institutului de Sanatate Publica. „Necesarul e de aproximativ un milion de comprimate de 130 mg, in cazul unei contaminari ca cea provenita de la Cernobil, suficient pentru o perioada de opt zile, cat sa acopere perioada de injumatatire a iodului radioactiv. In functie de grupa de varsta si de expunere se ia de la o optime pana la un comprimat intreg la adulti. In momentul de fata, pastilele exista si sunt distribuite populatiei din cele trei judete apropiate obiectivelor nucleare majore. Mai exista si o rezerva la nivelul Autoritatilor de Sanatate Publica Judetene. Daca ar fi fost contaminata nuclear Timisoara, dupa evenimentul de la Krsko, ar fi fost mobilizate rezervele ASP-urilor. Oricum, mai trebuie sa cumparam. Termenul de valabilitate e de minimum cinci ani”, ne-a declarat doctorita.
Korodi: „Nu exista risc de poluare radioactiva”
Ministrul mediului Atilla Korodi, da asigurari ca tara noastra nu este afectata de accidentul care s-a produs, miercuri, la centrala nucleara de la Krsko, din Slovenia. Korodi ne-a declarat ca: „Nici macar nu a avut loc o scurgere radioactiva, ci a fost vorba despre o scurgere de lichide de racire, n-a fost nici o radiatie, totul a fost sub control. Aparatele de monitorizare a emisiilor radioactive au fost permanent in functiune si nu s-au inregistrat astfel de emisii. Reactorul de la Krsko nu este similar celui de la Cernobil, iar in acest moment nu mai exista nici un pericol, reactorul fiind deja oprit. De asemenea, Comisia Europeana, care a declansat, miercuri, sistemul de alerta cu privire la riscurile radioactive, a transmis ulterior tuturor statelor membre ca nu exista nici un risc de poluare radioactiva”.
Pentru mai multe informatii viziteaza Gardianul
