Sudul Romaniei este lovit de desertificare accentuata, iar masurile firave de limitare a acestui fenomen sunt compromise de insisi locuitorii afectati – de pilda, o padure plantata in Oltenia pentru stabilizarea solului a fost furata peste noapte
Populatia din sud ar putea fi nevoita sa migreze, avertizeaza Petre Stanciu, directorul Institutului National de Hidrologie si Gospodarire a Apelor
O parte din banii pentru proiectul „Casa Verde”, acum oprit, vor intra in programe de impaduriri si de irigatii pentru zonele desertice, a anuntat sambata ministrul Mediului, Nicolae Nemirschi. Citand un studiu mai vechi al meteorologilor, el a amintit ca, in urmatoarele doua decenii, zece judete ale tarii se vor desertifica, iar productia cerealiera va scadea cu 40% fata de cea din prezent (in Banat, Oltenia, estul Munteniei, Dobrogea si sudul Moldovei). Si toate astea, numai din cauza incalzirii globale, a adaugat ministrul.
Specialistii spun insa ca nu doar schimbarile climatice sunt cauza desertificarii, ci si distrugerea padurilor si a perdelelor de protectie. „Este adevarat ca sudul Olteniei si Dobrogea au un climat uscat, apropiat de cel al Greciei, cu nisipuri antrenate de vant in unele zone. Dar mai sunt de vina si distrugerile zonelor verzi si a sistemelor de irigatie. Trebuie perdele de protectie care sa opreasca dunele de nisip si plante rezistente la seceta, cum sunt cele perene ori vita de vie, pepenii, caisii. Ori chiar unele specii de ierburi salbatice, asemanatoare buruienilor, cu radacina puternica, ce fixeaza solul”, ne-a spus Petre Stanciu, directorul Institutului National de Hidrologie si de Gospodarire a Apelor. El spune ca in acest moment cel mai bine este sa avem „masuri de prevenire” pentru urmatorii ani.
„Am vazut in Israel cum se construieste o oaza, din desert. Se brazda zona cu canale artificiale, iar pe sol se imprastiau ingrasaminte din decantarea apei reziduale. Impreuna cu nisipul, ingrasamintele imbunatateau partea organica a solului, astfel incat acesta putea fi cultivat, iar inaintarea nisipului era oprita. Desertificarea nu trebuie sa ne sperie, daca actionam in acest moment impotriva ei. Daca nu, populatia va fi nevoita sa migreze din zonele afectate”, ne-a mai declarat Petre Stanciu.
Impaduriri din sud, blocate de birocratie
Pana acum, putinele programe antidesertificare din zona nu au avut prea mare succes. De pilda, unele primarii din Dolj care au plantat puieti de salcam pentru a stabiliza solul s-au trezit cu padurea furata peste noapte. In alte comune, proprietarii au accesat un program de impaduriri a carui regula spunea astfel: oamenii ofera terenul statului, acesta planteaza acolo paduri, pe propria cheltuiala si le ingrijeste cativa ani, pana cand padurile ajung la starea de masiv. Apoi padurea revine proprietarului, care o poate exploata. Programul arata bine pe hartie, insa in practica s-a intamplat invers: anul trecut, in localitatile Marsani, Daneti si Urzica din Dolj, cateva mii de hectare de padure cuprinse in program au fost blocate, asteptand luni intregi impadurirea. Si asta fiindca licitatia pentru desemnarea firmelor care urmau sa planteze a fost intarziata aiurea, de niste contestatii. De fapt, plangerea fusese uitata prin sertarele Consiliului pentru Solutionarea Contestatiilor, iar angajatii se plangeau ca nu pot face fata fiindca ei sunt prea putini, iar jalbele, prea multe.
3 milioane de hectare de desert
Studiile arata ca aproximativ o treime din teritoriul tarii (adica 7 milioane de hectare) si circa 40% din suprafata agricola sunt situate in zone cu risc de desertificare. Din aceasta suprafata, 3 milioane de hectare de teren sunt direct afectate de desertificare. Numai celebra ”Sahara a Olteniei” (o fasie de 30 kilometri latime, din zona Dunare – Craiova – Caracal) cuprinde in jur de 100.000 de hectare. In ultimii 30 de ani, suprafetele impadurite din Dolj s-au redus la jumatate, 9.000 de hectare de padure fiind defrisate intre Sadova si Corabia, pentru a face loc sistemelor de irigatii, acum distruse. In judetul Braila, terenurile degradate reprezinta 34% din intreaga sa suprafata. Iar judetele Calarasi, Constanta si Teleorman au sub 5% padure.
Al patrulea raport IPCC (Comitetul Interguvernamental pentru Schimbari Climatice) spune ca pana in 2099 clima Romaniei va arata cu totul altfel decat acum: intre 2020 si 2029, temperatura medie anuala va creste cu valori intre 0,5 si 1,5 grade, iar pana in 2099, temperaturile vor creste din nou, progresiv, cu 5 grade Celsius, cele mai afectate fiind sudul si sud-estul tarii. Iar Romania face parte dintre primele primele sapte tari europene pe care seceta le va afecta puternic in urmatorii ani.
