Ucraina a semnat ieri ca va opri lucrarile la canalul Bastroe, a anuntat ministrul mediului, Attila Korodi. Oficialii ucraineni s-au angajat astfel sa „inghete” proiectul si sa nu deschida santierul pentru faza a doua, pana cand nu vor fi indeplinite toate obligatiile de mediu incluse in Conventia ESPOO. Intelegerea a fost parafata printr-o decizie oficiala, luata cu acordul unanim a 46 de delegati straini, prezenti marti si miercuri la Bucuresti, in cadrul celei de-a patra reuniuni a partilor la Conventia mai sus numita. Delegatii au emis pentru guvernul de la Kiev o asa-numita „Declaratie de neconformare”.
Somata sa dialogheze cu Romania
„Ucraina s-a aratat deschisa sa reevalueze proiectul, asa ca acum trebuie sa inceapa sa negocieze cu tarile vecine”, a declarat ministrul Korodi. In cazul in care proiectul nu va fi oprit pana la data de 31 octombrie 2008, incalcandu-se astfel Conventia, Kievul va primi un avertisment. De altfel, Ucraina a mai incalcat o data prevederile Conventiei, incepand sa sape Canalul Bastroe, fara sa tina cont de avertismentele autoritatilor romane. Attila Korodi este, insa, optimist, spunand ca are incredere ca, de data aceasta, Ucraina va respecta decizia ESPOO. Angajamentul Ucrainei poate fi considerat o victorie: este prima data, in patru ani, cand tara vecina s-a aratat dispusa sa negocieze in mod deschis pe problema Bastroe.
Pana acum, Ucraina a ignorat toate avertismentele
Lucrarile la Canalul Bastroe au inceput in august 2004, iar de atunci si pana in prezent, Guvernul de la Kiev a ignorat senin toate avertismentele autoritatilor romane, dar si ale organizatiilor internationale de mediu. Iar recent, ministrul ucrainean al Transporturilor promitea sa dea in folosinta canalul pana la sfarsitul lui 2008.
Primele informatii tehnice despre acest proiect le-a oferit partii romane de-abia in aprilie 2007. Aceste informatii nu au rezolvat mai nimic, fiindca, in paralel cu transmiterea acestora, Ucraina a deschis navigatia pe bratele Chilia si Bastroe, pentru a experimenta. Potrivit autoritatilor de la Kiev, in prezent adancimea Canalului este de 5-6 metri. Organizatiile de mediu sustin ca prin largirea santierului nu numai ca s-ar distruge coridorul ornitologic mondial, prin care trec toate pasarile care vin dinspre Africa spre Polul Nord, dar rezervele de apa potabila ale Romaniei s-ar reduce destul de mult.
Pentru mai multe informatii viziteaza Gandul
