Nici cresterea pretului la titei, nici criza de pe pietele financiare nu pot provoca pierderi mai mari agriculturii mondiale decat disparitia rapida si inca neelucidata a albinelor din Emisfera nordica, avertizeaza Institutul national de cercetari agricole (INRA) din Franta. Semnalul de alarma este tras de cotidianul Le Figaro, care a preluat apelul a trei cercetatori francezi si unul german, ingrijorati ca „echilibrele alimentare mondiale vor fi profund modificate in cazul disparitiei totale a polenizatorilor”.
De aproape doi ani, apicultori, fermieri si specialisti agricoli din SUA si UE constata stupefiati disparitia misterioasa a coloniilor de albine. Zborul lor din floare in floare, in cautare de substante nutritive, are un rol vital pentru inmultirea naturala a plantelor, astfel ca orice diminuare a coloniilor poate scadea productivitatea. Cu atat mai mult, disparitia acestor harnici colaboratori ai omului va provoca pierderi pentru agricultura mondiala, situate intre 190 si 310 miliarde euro, estimeaza specialistii IRNA.
Calculul se raporteaza la statisticile din anul 2005, cand 35 la suta (153 miliarde euro) din totalul productiei agricole mondiale a constat in plante care au crescut datorita albinelor. Practic, majoritatea legumelor si a fructelor, oleaginoaselor, arbustilor de cafea si cacao, precum si unele mirodenii nu se pot inmulti altfel.Disparitia tuturor acestor plante ar reprezenta un dezastru pentru omenire, iar ele ar mai putea fi inmultite artificial doar pe loturi experimentale, dar nu pentru productie la scara industriala. Astfel, oamenii ar mai ramane numai cu 60 la suta din productia agricola, bazata pe cereale, care nu au nevoie de albine, insa obiceiurile alimentare ale umanitatii vor suferi modificari importante. Apoi, studiul IRNA recunoaste ca nu a luat in calcul decat „pierderile economice substantiale” ale statelor lumii, insa nu si efectele asupra resurselor de hrana ale faunei.
In cautarea „ucigasului misterios”
Din SUA si Canada, pana in Vestul Europei (mai ales in Franta si Spania) si, de acolo, pana in Taiwan, milioane de stupi au fost descoperiti parasiti de albine, iar specialistii nu au putut oferi o explicatie plauzibila. O treime din stupii exploatati comercial in SUA si jumatate din cei ai apicultorilor spanioli au fost goliti de harnicele insecte. Iar disparitiile s-au produs dupa ce folosirea pesticidelor daunatoare albinelor fusese interzisa, iar coloniile erau in revenire.
Astfel, a fost indepartat dintre suspecti principalul ucigas de albine din ultimele zeci de ani, atentia specialistilor concentrandu-se asupra altor cauze. Poluarea atmosferica ar fi una dintre ele, pentru ca scade intensitatea miresmelor florilor, astfel ca albinele nu le mai localizeaza cu precizia lor specifica. La fel de derutate si extenuate ar deveni albinutele si din cauza radiatiilor electromagnetice emise de retelele de telefonie mobila. Alte cauze ar fi incalzirea globala, care ar putea face de nesuportat atmosfera, sau pradatori necunoscuti care le devoreaza sau „le rapesc”.
Albinele „depresive”, suparate pe umanitate
Dar, daca ar fi vorba de pradatori (alte insecte sau paraziti microscopici), entomologii ar fi avut cunostinta de ei. Ceea ce socheaza adesea sunt insa disparitiile totale. Stupii sunt goliti, dar nu raman in jurul lor „cadavre” si nimeni nu stie unde s-ar putea duce albinele care renunta la colaborarea lor milenara cu agricultorii.Astfel, expertii vorbesc tot mai mult de un asa-numit „sindrom al parasirii stupului”, un fel de sinucidere in masa a acestor insecte, care nu pot trai decat in comunitate, astfel ca mor cand comunitatea este dezagregata. Sa fie albinele „suparate” pe omenire? In aces sens, Le Figaro evoca un avertisment, atribuit lui Albert Einstein, potrivit caruia „din momentul disparitiei albinelor, umanitatea nu are mai mult de patru ani de trait”.
