Geoana nu crede ca FMI s-a „umanizat” si spune ca trebuie evitat un acord cu Fondul; Voiculescu vrea sa concesioneze Delta Dunarii pentru un avans de 300 de milioane de euro; Videanu vrea sa vanda dreptul de poluare al Romaniei pentru alte doua miliarde. Cum facem rost de bani? Pozitia oficiala a Romaniei, exprimata de presedinte si de ministrul de Finante, este ca avem nevoie de un credit extern pentru a iesi din criza.
In timp ce statele din Europa calculeaza cu migala cheltuirea fiecarui cent din imprumuturile luate deja de la FMI, UE sau de la Banca Mondiala, unii oficiali de la Bucuresti inca nu sunt convinsi ca un credit extern e cea mai buna varianta pentru Romania. La cateva luni de la debutul crizei, romanii inca se intreaba daca, de la cine si cat trebuie sa imprumutam. In timp ce Mircea Geoana, probabilul candidat la presedintie din partea PSD, se foloseste de eventualul credit de la FMI pe post de sperietoare pentru populatie („S-a mai umanizat FMI-ul?! Eu il stiam ultraortodox din punct de vedere economic“), conservatorul Dan Voiculescu a venit cu idei concrete pentru a face rost de bani pe plan intern.
Intr-un plan de masuri pe care Alianta PSD-PC i-l va propune premierului Boc pentru a trece criza „fara a se imprumuta”, Voiculescu avanseaza ideea concesionarii Deltei Dunarii, pe o “perioada limitata de timp”, decizie ce ar putea aduce 300 de milioane de euro statului roman dintr-un singur foc. Adriean Videanu, ministrul Economiei, are si el o propunere pentru a strange banii necesari iesirii din criza: Romania ar putea incasa circa doua miliarde de euro daca isi vinde drepturile de poluare a aerului, respectiv certificatele verzi, catre alte state care polueaza prea mult.
Pozitia oficiala a Romaniei este insa clara si este exprimata atat de presedintele Traian Basescu, de ministrul de Finante Gheorghe Pogea, cat si de guvernatorul Mugur Isarescu: avem nevoie de un credit extern pentru a stabiliza economia. Pozitia este agreata, daca nu chiar indicata, de toti economistii si toate agentiile de rating.
Solutii pentru evitarea imprumutului de la FMI
Mircea Geoana, probabilul candidat al PSD la presedintie, foloseste, de cateva zile, FMI-ul pe post de sperietoare pentru populatie. Ieri, la o dezbatere pe tema crizei, organizata de o fundatie a lui Dan Voiculescu, Geoana s-a aratat nemultumit ca problema acordului cu Fondul se discuta doar „pe susotitelea”, ca a devenit o problema „gen mandarinii chinezi, pentru elite” si nimeni nu spune deschis lucrurilor pe nume.
In consecinta, prezidentiabilul PSD si-a exprimat indoiala ca FMI si „domnul Dominique Strauss-Kahn (directorul Fondului) s-au mai umanizat”. „Ultima data erau cam ultraortodocsi din punct de vedere economic”, si-a amintit liderul PSD. Intrebat daca respinge categoric un imprumut extern pe care sa-l ia Romania, presedintele Senatului s-a mai imblanzit si a raspuns cu o serie de intrebari. „Care e necesarul? Avem vreo garantie ca bancile isi vor reporni creditarea odata ce vom semna un acord cu FMI? Care sunt conditiile si care or fi constrangerile sociale?”
Mult mai direct, colegul sau de prezidiu, conservatorul Dan Voiculescu a spus ca durata crizei va fi de un an, pana cand „marea finanta” care a provocat-o isi va rezolva treburile legate de fuziuni si preluari de companii. In consecinta, Voiculescu a spus ca, in doua saptamani, Alianta PSD-PC va propune un plan concret de masuri anticriza, care ii vor fi date spre aplicare Guvernului Boc „pentru a trece criza financiara fara imprumuturi” externe.
Vor fi masuri concrete, spune Voiculescu, prin care vor fi adusi bani la buget. Cea mai spectaculoasa va fi cea privind concesionarea Deltei Dunarii „pe o perioada limitata de timp”, urmand ca cel care o va prelua sa achite, din start, statului roman 300 de milioane de euro. Intrebat daca Voiculescu s-a consultat cu PSD inainte sa faca aceste declaratii in numele Aliantei, Mircea Geoana a raspuns ca nu.
Oamenii de afaceri propun marirea redeventelor si licitatii online
Oficialii mediului de afaceri din Romania au si ei propuneri de masuri prin care sa se aduca sau macar sa se salveze bani de la bugetul de stat. E drept, propunerile lor vin nu pe fondul unei frici de FMI sau de un credit extern in general, ci de frica Ministerului de Finante care, vazand ca nu are suficienti bani in vistierie, ar putea majora taxele si impozitele, ceea ce ar afecta mediul de afaceri.
“Noi consideram, dupa cum reiese din calculele proprii, ca s-ar obtine venituri suplimentare de circa 250 de milioane de euro anual numai prin marirea redeventelor, respectiv dublarea incasarilor statului la acest capitol”, a declarat pentru Gandul Cristian Parvan, secretar general al Asociatiei Oamenilor de Afaceri din Romania (AOAR). El a precizat ca o alta metoda de a obtine bani ar putea fi folosirea platformei de licitatii online pentru toate achizitiile publice, nu numai pentru 2% dintre ele. Dintr-un total estimat de 15 miliarde de euro achizitii publice, este suficient ca prin platforma sa se obtina preturi mai mici cu 10% pentru a salva 1,5 miliarde de euro.
Videanu vrea sa scoata doua miliarde din cotele de carbon
Si ministrul Economiei, Adriean Videanu, cauta bani pentru buget. Solutia propusa de Videanu este la indemana Guvernului si a fost de mai multe ori vehiculata in presa. Concret, ministrul vrea sa valorifice drepturile de emisii de dioxid de carbon ale Romaniei, estimate la circa doua miliarde de euro, folosindu-se de prevederile acordului de la Kyoto. “Voi propune partenerilor din Guvern ca drepturile de emisii sa fie folosite de Ministerul Economiei. Romania are dreptul la 200 milioane tone de emisii cu o valoare de aproximativ doua miliarde de euro, bani care ar putea fi utilizati in sectorul energetic”, a spus Videanu. Fiecare stat care a aderat la acordul de la Kyoto, printre care si Romania, s-a angajat sa reduca emisiile de dioxid de carbon, fiind luat ca referinta nivelul la care acestea se ridicau in 1990.
