Substantele organice adezive care tin impreuna fibrele de celuloza din porumb ar putea fi folosite sa intareasca solurile instabile ce fac dificila constructia de drumuri, considera o echipa de cercetatori de la Universitatea de Stat din Iowa (SUA).
In acest stat american, de unde provine 19 la suta din cantitatea uriasa de porumb produsa in SUA, solurile sunt foarte bune pentru agricultura, dar dau numeroase batai de cap constructurilor de drumuri.
Pentru ca pamantul este in majoritate lut depus in trecerea lor de catre ghetari, el contine suficiente substante hranitoare, pentru ca porumbul sa se inalte la peste doi metri, insa aceasta consistenta mai degraba vascoasa periciliteaza stabilitatea pavajelor.
Or, in statul care produce cel putin 1,2 miliarde galoane de etanol in fiecare an (cea mai mare productie din SUA), autostrazile de buna calitate sunt esentiale pentru ca acest combustibil pretios sa ajunga cu rapiditate in orice colt al Americii.
Din pacate, solul atat de inzestrat pentru agricultura, nu este la fel de bun si pentru drumuri, iar inginerii au incercat sa-i sporeasca consistenta si stabilitatea prin diferiti aditivi chimici, meniti sa faca pamantul sa nu mai „fuga” de sub greutatea camioanelor si a cisternelor de mare tonaj.
Doar ca niciun aditiv artificial nu a dat rezultate in toate tipurile particulare de sol, nici nu ofera garantii ca nu polueaza pamantul si nu risca sa diminueze calitatea acestuia pentru agricultura. Dupa mai multe experimente, cercetatorii de la Universitatea de Stat din Iowa au desoperit ca lignina, substanta care face porumbul (dar si alte cereale) sa se inalte atat de drept, poate fi folosita si sa coaguleze particulele din solurile instabile, asigurand o fundatie solida pentru autostrazi. In locul aditivilor chimici, platiti adesea cu bani grei, constructorii ar putea folosi lignina din miliardele de tone de deseuri de porumb ramase pe camp.
Odata ce boabele de porumb sunt transformate in alcool industrial (etanol) cocenii si frunzele uscate raman drept biomasa, bogata in celuloza si lignina, dar care nu mai are decat o mica valoare economica. Practic, etanolul se poate obtine si din celuloza, dar valoarea energetica a acestor deseuri este mult mai mica decat a boabelor de porumb. Alte cantitati din aceste deseuri sunt folosite ca furaje sau ingrasaminte, dar recuperarea ligninei din acestea si folosirea ei la constructia de drumuri ar putea sa ofere o valoare de piata biomasei.
Pentru mai multe informatii viziteaza Gandul
