„Am decis sa strangem semnaturi pentru a convinge parlamentarii ca, daca vor sa lase pe cineva sa vaneze in ariile protejate, cel mai bun lucru e sa se vaneze intre ei, nu animale”, a spus ieri Mircea Toma, in calitate de presedinte al Asociatiei Bio-Cultural.
ONG-ul verde a lansat ieri, la Bucuresti, „Constitutia zonelor protejate” – care isi propune sa faca lobby pentru adoptarea unui pachet legislativ cu acest nume, care sa apere natura de abuzuri. Intre altele, a fost criticat proiectul Legii vanatorii, pentru ca, in forma votata de Parlament, acesta permite vanatoarea in zone protejate. Proiectul a fost respins de doua ori de Presedintie si urmeaza sa fie repus in discutia Legislativului in septembrie. Mircea Toma spune ca mizeaza pe participantii la festivalul Stufstock, din august, pentru a aduna cat mai multe opinii contra proiectului de act normativ criticat. Din 21 iulie, petitia va putea fi semnata si online. Prezent la lansarea „Constitutiei”, ministrul Mediului, Attila Korodi, a spus ca nu se lasa intimidat de deputatii care au votat legea: „Principiile mele sunt mai puternice decat o pusca sau niste pusti ale unora”.
Fiind plecati in vacanta de vara, deputatii-vanatori au fost haituiti in lipsa de catre ministru: „Nu stiu ce procent din parlamentari sunt vanatori, dar oameni politici consacrati putem sa spunem ca sunt vanatori. Eu cred ca mai mult deputatii au fost influentati de cei consacrati, pentru ca altfel nu inteleg de ce legea a fost intr-o liniste totala aprobata de Parlament. Presiunile mai mult au venit de la oamenii care au legatura cu fondurile de vanatoare din Delta. Acolo au fost vociferari ca e bine sa existe vanatoare in ariile protejate”. Mircea Toma vede in spatele politicienilor „cativa indivizi foarte influenti, care din vanatoare castiga bani grei si dispun de parghiile prin care sa influenteze forma legii la trecerea ei prin Parlament. Am cateva nume, dar nu le pot da, deocamdata”.
Scotienii scot 70 milioane de euro pe an din zonele protejate
Dupa ce a vazut trasnaia nascocita de parlamentari, ministrul Mediului a cautat sa vada ce se intampla si in Europa cu ariile protejate, unde nu doar ca n-are voie sa calce picior de vanator, ci zonele constituie adevarate modele de dezvoltare durabila: „Ele inseamna si un izvor pentru comunitatile locale care vietuiesc in jurul acestor arii protejate sau chiar in interiorul lor. Numai in Scotia, dintr-o mica analiza, am gasit ca anul trecut 70 milioane euro a fost venitul realizat dintr-o participare a omului la activitati nedistructive in arii protejate, din dorinta de a simti si aprecia valorile vietii din ce inseamna o arie protejata”.
La dezbaterile de ieri s-a creionat insa o perspectiva sumbra pentru Romania, in conditiile in care, cu stiinta autoritatilor, proprietarii de parcele in ariile protejate isi taie padurile dupa bunul plac, prind ursi si caprioare in lat, deverseaza deseuri menajere pe vaile paraielor ori isi trantesc vile de weekend in creierii muntilor. Deocamdata insa, „pentru romani, mediul inseamna „pe jos”, adica ceea ce nu am nevoie arunc pe jos, adica arunc in mediu. Cand pe jos n-o sa mai insemne plaja pe care ma tolanesc ori padurea in care vreau sa respir un aer curat, atunci inseamna ca am atins o schimbare de mentalitate”.
Legi tampe pentru cetateni sugubeti
Reprezentantii Romsilva, ai Ministerului Mediului si organizatiile neguvernamentale prezente s-au incins intr-un concurs de exemple concrete referitoare la cat de gaunos e actualul sistem. Mircea Toma, aparatorul plajelor boeme, cu stuf, plaje virgine si cazare la tarani: „Eu am aflat ieri cat costa sa te urci cu Dacia pe plaja sa-ti pui cortul. Pedeapsa este 300 de milioane. 300 de milioane inseamna o Dacie noua. Cum poti sa aplici legea? Militianul cu care vorbeam era un om cu foarte mult bun-simt. A spus: „Eu nu indraznesc sa ma duc la un sofer de Dacie care sta pe nisip sa-i propun amenda asta, pentru ca risc eu ca reactia sa fie foarte violenta la auzul unei amenzi atat de disproportionate””.
Mircea Verghelet, Seful Serviciului Arii Protejate din Romsilva, a ridicat la fileu problema ATV-urilor: „Cand mergi in Alpi nu vezi 100 de ATV-uri de inchiriat in statiunile de schi, ca la noi. In Romania sunt multe companii de inchiriere ATV-uri, care aduc turisti din strainatate, iar sloganul este „Haideti in Romania sa va dati unde vreti cu ATV-urile si cu motociletele, ca nu exista legislatie””. Specialistul Romsilva crede ca jucariile cu motoras nu au ce cauta defel in ariile protejate: „ATV-urile si motocicletele in afara drumurilor publice ar trebui sa aiba un tarc, unde sa se namoleasca, unde sa se dea peste cap, sa-si rupa gatul, ce vor ei”.
Acesta a dat exemplul unui ATV-ist care gonea nebuneste pe cararile din Parcul National Piatra Craiului, asa ca un ranger de la rezervatie l-a tras pe dreapta si i-a intocmit proprietarului proces-verbal, iar acela a plecat mai departe in tromba, facand senzatie printre cocosei de munte si cerbi. Motivul atitudinii sfidatoare il explica tot Mircea Verghelet: „Legea nu e suficient de clara, spunand ca in zonele protejate e interzis accesul cu vehicule motorizate in scopul practicarii unor sporturi. In momentul in care ii dai amenda, pierzi la tribunal, pentru ca omul spune: „Eu n-am practicat un sport, eu m-am plimbat””.
