Comuna cu cei mai multi locuitori din judet, Holboca, este bomba ecologica amorsata la nici 12 km de centrul Iasiului. Relieful e ca de pe alta lume: mormane de namol de la statia de epurare a regiei Apa-Canal, munti de lignit de la punctul II al Centralei Electrotermice, balegar si materiale radioactive aduse la ars pentru a fi saltate in aer sub forma de pulberi. Peste toate, Holboca isi are hotarul dinspre sud cu uriasa groapa de gunoi a Tomestiului, unde sunt depozitate toate dejectiile Iasiului.
Mai bine de 12.000 de localnici locuiesc in „epicentru”, beau apa otravita, mananca ce seamana in solul contaminat, isi pudreaza pielea in negru si isi umplu plamanii cu noxe si miasme. Unii au ajuns sa se simta rau cand trag in piept aer curat! Din princina poluarii excesive, Holboca este lider intr-un top judetean al nefericitilor, cu cele mai multe persoane cu handicap la mia de locuitori. Cand bate vantul dinspre Iasi, Holboca se incarca si cu noxele de la traficul auto si de la agentii economici poluatori. Invers, cand vantul adie dinspre est, pulberile si duhorile lasa Holboca si cotropesc Iasiul.
Vara este cel mai greu de indurat aerul fierbinte care cloceste dejectiile si sterilul. Terorizati, locuitorii din marginimea estica a orasului se baricadeaza in locuinte, sigileaza ferestrele si reincep sa dea telefoane sau sa scrie jalbe. Cer macar perdelele de copaci promise, sa fie estompate emanatiile otravitoare. Cand este seceta, prapadul e si mai mare. Vantul scurma sterilul si-l aduce in nori peste Iasi. Locuitorii Holbocai par resemnati. Convietuiesc de prea multi ani cu mazga si duhorile. Sunt constienti ca nici in 20 de ani zona calamitata biologic nu va fi curatata, chiar daca s-ar procura fonduri europene nerambursabile.
Fum, praf si deseuri radioactive
82,7% din suprafata Holbocai are pondere agricola, desi apa si solul sunt viciate. Aerul, insa, este cel mai poluat, incarcat cu fum, pulberile de lignit ale CET-ului, noxe de la statia de ars slamuri cianice (deseuri radioactive ale Terom si Tehnoton), izurile desprinse de pe paturile de uscare a dejectiilor de la cateva ferme de vaci si de pe namolurile RAJAC – regia judeteana de apa. Peste toate, in statia CFR Cristesti, pamantul este imbibat cu pacura si reziduuri de la spalarea cisternelor feroviare, iar localnicii cladesc propriile mormane de gunoaie menajere, desi varsatoarea le sta in coasta, spre sud.
Un studiu de acum doi ani arata ca locuitorii Holbocai sunt expusi la substante nocive la fel de mult ca si cei de langa schelele petroliere Videle si Poieni. In satele Holbocai, vacile dau lapte rau, unele mai sufera si de silicoza, iar albinele isi cauta demult nectarul peste granita, in cealalta Moldova.
29.000 tone pe an – productia de namol
Din cele 385 hectare de teren neagricol, pe 50 se labarteaza depozitul de zgura si cenusa al CET. Putin teren a fost retrocedat, insa solul nu rodeste oricat de mult ar fi slugarit si erbicidat. Prin conducte uriase, zgura este imprastiata pe ogoare, in suluri groase, sau se plimba marunta pe brize peste cele 7 sate ale Holbocai, o ia spre Iasi sau mai trece Prutul. Cand seceta e prea mare, zgura este data in doua cu apa.
Pana in 2013, CET are termen sa scape de cel mai purulent focar, dar ar trebui sa cheltuiasca 14 milioane de euro ca sa polueze mai putin de doua ori si jumatate decat o face acum. Furnalele au niste filtre, insa satenii din Holboca sunt inca negri si pe dinauntru si pe dinafara. Si RAJAC-ul si-a propus sa sfertuiasca mlastina.
29.000 tone de namol uscat scoase anual cu sarg din batalele de decantare a statiei de epurare din satul Dancu ar putea fi folosite in agricultura, sa ingrase soia, fasolea si mazarea, dependente de zincul extrem de concentrat in namolul mesterit de RAJAC. Daca testele nu dau gres, si lanurile de grau si porumb, plantele textile, sfecla de zahar, floarea-soarelui, pepinierele silvice si viticole ar putea scapa Holboca de namolul pestilential.
Pana atunci, sanatatea a mii de oameni din cele 7 sate ale Holbocai si din marginimea estica a Iasiului se subrezeste. Sufera cumplit pana si salcamul galben, protejat la Valea Lunga intr-o rezervatie botanica invaluita in pulberi negricioase.
Pentru mai multe informatii viziteaza Gandul
