Vestea că mai mulți ecologiști și o jurnalistă străină au fost atacați în Parcul Național Retezat în urmă cu aproape 10 zile a indignat societatea civilă. În timpul unei misiuni de documentare, președintele Asociației Agent Green, Gabi Păun, o jurnalistă din Austria și mai mulți localnici au fost ținta unui atac la intrarea pe Râul Alb din Geoparcul Dinozaurilor. La o săptămână de la incident câteva zeci de persoane din mai multe orașe din țară s-au mobilizat și au organizat un protest în zona atacului. Gabi Păun nu se află la prima amenințare de acest gen, investigațiile pe care le face pe tema tăierilor ilegale punând-l în pericol de mai multe ori. El ne-a povestit cum s-a desfășurat incidentul din 24 mai și ne-a explicat care este amploarea defrișărilor în Parcul Național Retezat, pe care îl cunoaște prea bine.
Cum s-a desfășurat incidentul de duminică, 24 mai, când ați fost atacați în Retezat? Care au fost consecințele?
Incidentul s-a desfășurat repede și prost. Ceea ce trebuia să fie o colectare de date din teren s-a transformat într-un carnagiu inutil ce amintește de perioada Neandertaliana. Nici nu îmi programasem să fiu acolo măcar. Venisem în Retezat pentru weekend doar ca să îmi revăd cățelușa pe care am adoptat-o la distanță și care își dorește să rămână în pădure pentru că nu îi place la oraș. Ca o coincidență, la pensiunea unde eram cazat, Alin Andioni (activist local din Hațeg) își sărbătoarea ziua de naștere. El mi-a propus să îmi arate în ziua următoare ce se întâmplă pe Râul Alb. Știam de situație, primisem mai multe sesizări și noi la AGENT GREEN și urma să trimitem un investigator în zonă. Eram conștienți că săptămâna anterioară doi adolescenți (Sara și Luca) care urcau spre Retezat au fost agresați la intrarea pe Râul Alb, deci simțeam că ceva nu este în regulă acolo. Auzisem și că biologul Călin Dejeu care a inițiate petiția pornise zilele trecute spre Râul Alb cu TVR, echipa nefiind lăsată să vadă ce se întâmplă cu pădurea și râul.
Alin era unul dintre activiștii locali care trimisese o sesizare la noi și era recomandat drept cea mai bună călăuza și de biologul Dejeu. Am lăsat mașina mea de asflat la loc sigur și împreună cu o prietenă din Austria am mers cu Alin spre Râul Alb cu puțin înainte de prânz. Pe drum ne-am întâlnit și cu Vasile Leordean, un hațegan care s-a născut și a trăit pe malul Râului Alb, apa ce îi udă grădina al cărei rod i-a hrănit familia de mai multe generații. Sora lui, Sara, de numai 18 ani, împreună cu prietenul ei Luca fuseseră bătuți săptămâna trecută și și-au dorit să vina să ne arate unde și ce s-a întâmplat. Doar ce am făcut cunoștință cu ei, ne-am urcat în mașină și am urcat pe drumul ce trece prin Râul Mic și Coroiesti. Eram pentru prima oară pe acel drum și chiar mă gândeam că este cel mai frumos drum de acces spre Parcul Național Retezat dintre toate. Prima și ultima oprire am făcut-o la panoul informativ de pe malul Râului Alb unde sunt date despre proiectul de MHC, precum beneficiar, executor, durată șantier etc. Am fost primul care a ieșit din mașină ca să pozez panourile, urmat de Vasile din cealaltă mașină. În câteva secunde a apărut un vehicul de teren cu niște oameni uriași care ne-au bătut pe Vasi și pe mine fără să se prezinte, fără să ne întrebe cine suntem, ce facem etc. Era clar că este o ambuscadă și că au venit puși pe bătaie. Atacatorii ne loveau foarte puternic cu pumnii, iar după că m-au pus la pământ au dat și cu picioarele. Alin și prietena din Austria au realizat că dacă atacatorii îi scot din mașină vor fi și ei căsăpiți și au ales să evacueze zona, să sune la 112 și să ceară ajutor. Cred că a fost o decizie înțeleaptă. Din nefericire atacatorii au decis să oprească mașină cu orice preț și unul dintre ei care s-a aruncat pe mașină în mers a fost grav rănit. În acel moment atenția tuturor a fost către rănit. Pe mine m-au lăsat doar după ce nu mai mișcam. Când am început să îmi revin am decis să fug cât mă țin picioarele pe drumul pe care venisem. Un atacator m-a urmărit cu mașina 4×4 cu intenția de a mă ucide. Am reușit să fac slalom și în cele din urmă omul ce mă amenința că mă omoară a renunțat și s-a dus înapoi spre locul ambuscadei. În mod deporabil nu am fost salvat de poliție, ci de prietena din Austria care a luat un taxi din Hațeg până la mine. M-a găsit după coordonatele GPS pe care I le trimisesem. La poliție s-a dus și a strigat HELP HELP, dar polițistul de serviciu a răspuns “I don’t speak English” și a trimis-o la plimbare.
Vor exista urmări legale ale atacului?
Trebuie să existe urmări legale pentru acest atac pentru că altfel statul se va face părtaș și susținător al unor asemenea evenimente barbare care s-ar putea îndesi.
Am depus plângere penală împotriva atacatorilor cu titlul de tentativă de omor. Am noroc că am carcasa tare, iar figura mi-am protejat-o cu succes. Mă întreb care era starea de sănătate a cuiva mai firav decât mine. Eu m-am ales cu trei coaste rupe, contuzii în părțile laterale și din spate ale capului, un deget rupt, zgârieturi și vânătăi. Loviturile aplicate puteau omorî cu ușurință un alt om. Am ales să încasez, să fiu non-violent și să fug când am putut. Sper ca Justiția să îi pedepsească pentru ce mi-au făcut și pentru lucrurile pe care le aveam planificate și acum nu mai pot să le fac până nu îmi revin. Sunt obligat să stau pe dreapta, observat 24/7 încă câteva zile pentru că loviturile la cap pot da efecte nedorite întârziate. De asemenea, o să le cer socoteală pentru că numele meu și al organizației AGENT GREEN apar acum alături de un astfel de eveniment nefericit.
Care este situația defrișărilor în Parcul Retezat?
Anul trecut s-au scos 10.000 metri cubi din zona Râu Șes din parc. Zona asta este cu totul specială din punct de vedere al naturii, iar râul de acolo este un habitat piscicol protejat unic în România.
Tot lemul ăsta a fost tras prin albia râului, lucrătorii au lăsat în urmă ulei, motorină, plastic, cauciucuri și mai ales cioate în loc de arbori. Directorul parcului, Zoran Acimov, ne-a cerut scuze într-o scrisoare. Niciun om de-ai lui nu văzuse toate astea din februarie până în noiembrie când 500 de camioane încărcate cu lemne au ieșit din Retezat pe ruta Râu de Mori – Hațeg – Sebeș. Acimov știe bine că în 2011 s-a tăiat ilegal în aceeași zonă și că la vremea aceea ministerul și academia au oprit tăierile. Pe ascuns, ex-ministra Varga a dat din pix verde la tăieri în aceeași zonă în ultimele zile de mandat de ministru. Trei fime au scos zi și noapte lemnul și l-au dus la Sebeș la Schweighofer și la Kronospan.
Tu ai realizat mai multe materiale de investigație pe acest subiect, te-ai simțit de multe ori în pericol?
Investigațiile sunt extrem de periculoase. În medie mor cam 2 investigatori pe săptămână pentru că devin incomozi în luptă pentru apărarea mediului. Am fost amenințat cu drjuba, cu arme de foc, bătut, sechestrat, dar până acum reușit să scap de fiecare dată. Sunt instruit să lupt, dar educat să fiu non-violent. Până acum pot să spun că fuga la momentul potrivit e cea mai sănătoasă.
Cum ți se pare noul Cod Silvic adoptat? Care consideri că sunt prevederile pozitive și care sunt cele în defavoarea pădurii?
Limita de 30% la procesarea unei specii de arbori este excelentă. Ea previne monopolul și abuzarea de poziția dominantă. Trebuie însă atenție maximă. Marile companii sunt suficient de dibace să depășească pragul de 30% folosing firme satelit unde nu sunt acționari.
Chiar și controversata prevedere ce permite celor ce au mai puțin de 10 ha să taie 3 mc pe an / ha este în regulă dacă se fac bine controalele. Înainte, acești mici proprietari nu aveau voie să își taie propria pădure, deci și-o furau singuri, fără limită sau o tăiau alții. Acum sunt obligați să aibă contract cu ocolul din zonă care le va asigura paza și le va marca copacii de tăiat legal. Asta nu înseamnă că oamenii vor tăia 3 mc în fiecare an ci doar dacă au nevoie pentru lemn de foc sau propria gospodărie.
Sunt și foarte multe aberații în cod când vine vorba de permisivitatea de a construi în pădure, dar mai ales când vine vorba de parcurile naționale.
Campania noastră și-a propus să pună capăt exploatărilor forestiere în parcurile naționale. În schimb codul permite chiar și tăieri rase, deci jale maximă. Ne vom concentra 90% din resurse în următoarea perioada pentru a opri tăierile în parcurile naționale. Vom începe prin a elimina aberația asta guvernamentală care a permis regiei pădurilor Romsilva să administreze pădurile de protecție în loc să îi lase doar cu pădurile de producție. Romsilva vede bani peste tot, inclusiv în parcurile naționale, așa că nu e nicio surpriză că se taie în Retezat sau în alte parcuri.
Care sunt zonele din țară unde se taie ilegal cel mai mult?
Nicio pădure din țară nu a scăpat, nici măcar parcurile naționale. În acest moment cel mai căsăpit parc național este Călimani dar nu scapă nici celelalte. Se taie în retezat, Piatra Craiului. Rodna și Ceahlău-Hășmaș.
Care crezi că e viitorul pădurilor în România?
Atâta timp cât suntem conduși de fanarioți nu se va schimba nimic. Avem nevoie de oameni tehnici la conducerea pădurilor: speciialiști în conservare (biologi, ecologi) și silvicultori de top. Avem nevoie de un conducător cu viziune și mână grea pentru viitorul pădurilor, altfel o să ajungem în câțiva ani ca cea mai distrusă țară din Europa, adică Elveția la care necunoscătorii râvnesc. Păi țara aia e praf, totul e aranjat la liniuță. Au drumuri în toți munții până aproape de vârf. Pădurile naturale care pot susitiine viața a mii de specii au dispărut. Nu mai au niciun urs, niciunul!
Știm foarte bine pentru ce luptăm și nu ne vom lăsa. Începem să ne facem auziți, devenim tot mai mulți și conducătorii țării nu ne mai pot ignora.
Vineri, 5 iunie, sărbătorim Ziua Mediului. Ce mesaj ai pentru autoritățile din România?
Natura nu are nevoie de oameni. Oamenii au nevoie de natură.
Puteți citi și:
Mobilizare în Parcul Retezat, împotriva mafiei pădurilor
Ecologiști atacați în Parcul Național Retezat
Proteste la Romsilva de Ziua Europeană a Parcurilor Naționale pentru tăierile din ariile protejate
