Comemorarea unui an de la dezastrul nuclear de la Fukushima (Japonia), din 11 martie 2011, este marcata printr-o scrisoare deschisa in care peste 50 de personalitati si organizatii ale lumii solicita renuntarea la energia nucleara.
Printre semnatari se numara arhiepiscopul dr. Desmond Tutu, laureat al premiului Nobel pentru Pace, Marina Silva, fost ministru al mediului in Brazilia, senatorul Bob Brown, lider al Partidului Verde din Australia, John Hall, fost membru al Congresului SUA, Richard Harvey, avocat pentru drepturile omului, precum si lideri ai organizatiilor pentru drepturile omului, dezvoltare si protectia mediului.
Intre acestea se afla Action Aid International, Health Care without Harm, Greenpeace International, Friends of the Earth, CIVICUS si Liga Feminista a Apelului Global pentru Actiune Impotriva Saraciei.
„In numele a milioane de oameni din aceasta lume care traiesc sub amenintarea unui dezastru nuclear care ar putea sa le distruga vietile, va solicitam sa admiteti ca acum este momentul cand trebuie sa puneti oamenii pe primul loc si nu industria nucleara si sa faceti raspunzatoare aceasta industrie pentru riscurile si pagubele provocate de dezastrele nucleare. A venit timpul sa inlaturati riscurile energiei nucleare din vietile oamenilor si sa treceti economiile tarilor la sisteme de energie curata si sigura”, subliniaza semnatarii scrisorii.
Printre autorii scrisorii nu se numara si personalitati din Romania. Cu toate acestea, opinia publica romaneasca este si ea tot mai ingrijorata de pericolele utilizarii energiei nucleare. Ionuț Cepraga, coordonator de campanii al Greenpeace Romania, a declarat pentru Green Report ca “un sondaj de opinie realizat de noi la sfarsitul anului 2011 arata ca 62 la suta din populatia Romaniei se pronunta impotriva utilizarii energiei nucleare”.
Studiul s-a bazat pe un esantion format din 1000 de persoane, ale caror opinii au fost, evident, influentate si de evenimentul tragic de la Fukushima, de pe coasta de est a Japoniei. Un studiu similar, realizat insa in anul 2010, inainte de catastrofa nucleara de la Fukushima, arata ca 52 la suta din populatia Romaniei este impotriva energiei nucleare, a explicat Ionut Cepraga.
Nuclearelectrica: Centrala romaneasca este mai sigura decat cea japoneza
Pe de alta parte insa, autoritatile romane nu dau indicii ca ar lua in calcul renuntarea la instalatiile energetice nucleare. Interesul economic este foarte puternic, in conditiile in care zece la suta din energia electrica a Romaniei este produsa de Centrala Nuclearelectrica de la Cernavoda.
Cele doua unitati ale CNE Cernavoda sunt operate de Societatea Nationala Nuclearelectrica. “Centrala nucleara de tip CANDU de la Cernavoda are un nivel de securitate nucleara corespunzator cerintelor actuale pe plan european si mondial, fapt confirmat in repetate randuri de experti in domeniu, atat cu ocazia misiunilor Agentiei Internationale pentru Energie Atomica de la Viena, misiuni ale Asociatiei Mondiale a Operatorilor de Centrale Nucleare, cat si de organismele europene solicitate sa faca o analiza independenta asupra Centralei de la Cernavoda”, a precizat, la solicitarea Green Report, Valentina Dinu, sef departament in cadrul SN Nuclearelectrica SA.
Specialistii Nuclearelectrica asigura ca “la centrala nucleara de la Cernavoda nu se poate intampla o situatie similara cu accidentul de la Fukushima”. In Japonia, avarierea centralei s-a datorat unui cutremur de mare intensitate, urmat de pierderea alimentarii cu energie electrica.
Argumentele specialistilor romani se bazeaza pe ipotezele luate in calcul in momentul constructiei centralei din judetul Constanta. In regiunea Cernavoda, in cazul unui cutremur, acceleratia maxima la nivelul solului este de 0,18 g, iar “in calculele de proiectare ale unitatilor de la Cernavoda s-a ales o valoare a acceleratiei gravitationale de 0,2 g, adica cu o probabilitate de aparitie de 1 la 1000 de ani, desi cel mai puternic cutremur inregistrat de-a lungul timpului in zona Vrancea a avut in zona Cernavoda un varf de acceleratie de 0,11 g”.
Pe de alta parte, chiar in cazul intreruperii alimentarii cu energie electrica, “monitorizarea parametrilor critici de securitate nucleara se face aproximativ 8 ore cu energie electrica din bateriile calificate seismic, dupa care acest proces este asigurat de grupurile electrogene mobile care preiau alimentarea cu energie electrica”. Potrivit reprezentantilor Nuclearelectrica, durata de viata a reactoarelor tip CANDU, utilizate la Cernavoda, “este de 30 ani cu posibilitate de prelungire cu inca 20 ani”. Primul reactor a intrat in exploatare in anul 1996.
Foto: www.scenaillustrata.com
Citeste si:
