Mai mult de o treime din fructele și legumele cultivate în fermele din Europa nu ajung pe rafturile magazinelor pentru că nu îndeplinesc standardele legate de aspect, arată un nou studiu. Astfel, 50 de milioane de produse proaspete sunt aruncate în fiecare an.
Cercetătorii de la Universitatea din Edinburgh au realizat un studiu despre risipa alimentară, pe care o descriu ca fiind „una dintre marile epidemii ale timpului nostru”, în timp ce 10% din populația lumii suferă de foame cronică.
Una dintre concluziile la care au ajuns oamenii de știință în urma analizei din Spațiul Economic European a fost că mai mult de 50 de milioane de tone de fructe și legume crescute în Europa sunt aruncate în fiecare an pentru că aspectul lor nu se ridică la nivelul așteptărilor consumatorilor.
„Estimările noastre sugerează că peste o treime din producția agricolă totală este pierdută din motive estetice”, a transmis echipa de cercetători.
Această risipă a fost atribuită de către autorii studiului regulilor stricte ale guvernelor, standardelor ridicate ale supermarketurilor, cât și pretențiilor consumatorilor. De asemenea, analiza a arătat că agricultorii care au contracte cu supermarketurile de obicei cultivă mai multe fructe și legume pentru a avea de unde să arunce, în cazul în care unele produse nu ar fi prea aspectuoase.
„Cantitatea de alimente care este irosită atunci când este perfect sigură pentru consum este şocantă într-un moment în care o zecime din populaţia lumii este subnutrită”, a declarat profesorul David Reay de la Şcoala de geoştiinţe a universităţii.
Oamenii de ştiinţă sugerează că o mai mare conştientizare a consumatorilor şi o tendinţă spre cumpărături durabile ar putea încuraja vânzarea de legume mai urâte. Ei mai sugerează o utilizare mai mare a produselor defecte, eventual în mărfuri tocate sau prelucrate, sau vânzarea lor la un preţ redus organizaţiilor de caritate.
„Încurajarea oamenilor de a fi mai puţin pretenţioşi în ceea ce priveşte aspectul fructelor şi legumelor ar putea reduce considerabil deşeurile, diminuând impactul producţiei de alimente asupra climei şi relaxând lanţul de aprovizionare alimentară”, a opinat la rândul său Stephen Porter, de la aceeaşi şcoală.
