Cami Gui, fondatoarea Food Waste Combat-Cluj și a Băncii pentru Alimente Cluj, a subliniat, în timpul conferinței Green Report „Educație împotriva risipei alimentare” că nu există o metodă mai bună pentru a evita ca alimentele să ajungă la groapa de gunoi decât educarea publicului larg. Ea a povestit și despre standardele cosmetice care sunt impuse de către retail, în urma alegerilor consumatorilor, dar și despre micile erori pe lanț, pe care le consideră absurde.
„Există foarte multe probleme de reglementare, corelate cu regulamentele interne ale lanțurilor comerciale, care dau aceste surplusuri date de etichetarea incorectă, de mici erori pe lanț care sunt absolut absurde”, a spus Gui.
Ea a dat ca exemplu situații în care Banca de Alimente Cluj primește loturi întregi de produse din cauză că 10% din acele loturi nu au etichetele traduse sau, în cazul legumelor și fructelor, că un procent infim din produse nu erau conforme.
„Se știe foarte bine că în retail există aceste standarde cosmetice, eu am văzut câteva din standardele interne în detaliu: măsori vânăta, trebuie să arăți gradul de alb al conopidei, ai o formă anume și un diametru pentru morcov. Sunt absolut imposibile în anumite situații, dar nu retailerii le-au impus. Sunt rezultatul alegerilor consumatorilor. Nu permite felul în care se fac acum operațiunile într-un lanț mare de retail să stai să alegi pe bucată tot ceea ce e bun și nu e bun și nu intră la raft. Ce trebuie rezolvat în tot sistemul ăsta este educația”, a susținut aceasta.
Cami Gui a subliniat că, din experiența de cinci ani a organizației pe care a fondat-o, dar și a Băncii de Alimente, precum și a altor ONG-uri și membri din societatea civilă, cea mai importantă soluție în rezolvarea problemei risipei alimentare este educația, din care pornește apoi respectul față de hrană și față de alte resurse.
„Trebuie îmbunătățită educația la firul ierbii. Dar dacă nu ai o educație pe scară mare, dacă nu atingi masa critică prin acea campanie de educație, riști să îți irosești multe resurse și efort și chiar să se denatureze mesajul”, a mai spus ea.
https://www.facebook.com/Green.Report/videos/3492427940865455
Gui a precizat că, în această misiune, la efortul ONG-urilor trebuie să se adauge și sprijinul autorităților centrale și locale.
Ea a mai menționat că cele cinci Bănci pentru Alimente din România (încă două sunt în curs de formare) au semnat actele pentru înființarea Federației Băncilor pentru Alimente din România.
„Căpătăm mai multă autoritate în negocierea cu lanțul de retail sau cu administrația și putem deveni și membri oficiali ai Federației Europene a Băncilor de Alimente, care oferă atât sprijin de competențe, bune practici, cât și sprijin financiar. În prezent avem un handicap în zona vizibilității băncilor, noi căutăm întruna agenți economici care să vină să ne dea nouă surplusul din lanțul alimentar. Avem cu ce să preluăm surplusul, avem unde să-l ducem, într-un timp care acoperă perioada termenelor de valabilitate. Și, cu toate astea, nu vin către noi, ci trebuie să-i căutăm noi. O bancă pentru alimente trebuie să existe în fiecare comunitate mai mare. Nu știu de ce încă nu este la noi cultura asta, dar sperăm că se va construi”, a mai susținut Cami Gui.
Raluca Fișer, moderatoarea conferinței „Educație împotriva risipei alimentare”, i-a dat răspunsul: „Este partea de educație, nu suntem obișnuiți cu astfel de sisteme și nu suntem obișnuiți să ne uităm la ce putem să facem.”
Studiu: 64% dintre consumatori fac eforturi să reducă risipa alimentară în timpul pandemiei
„Hrană Pozitivă”, cartea românească de bucate vegane, locale, lente și fără risipă
