În fiecare an, 1,3 miliarde de tone de alimente, echivalentul a 9.553 de balene albastre, sunt aruncate la gunoi, în vreme ce 795 de milioane de oameni suferă de foame. Un grup tot mai mare de întreprinzători s-au hotărât să abordează acest paradox prin înființarea unor linii de producție care transformă resturile alimentare în produse consumabile.
Se stie deja că producția alimentară este un proces costisitor din punct de vedere ecologic. Epuizează substanțele nutritive și organismele utile din sol, adaugă pesticide și azot care poluează sursele de apă din apropierea terenurilor agricole, are nevoie de 69% din toată apa folosită la nivel global și produce gaze cu efect de seră. De fapt, agricultura este al doilea cel mai mare producător de dioxid de carbon și metan la nivel global, fiind depășit doar de sectorul energetic.
Dacă se adaugă și impactul deșeurilor alimentare, amprenta producției de alimente devine înfricoșătoare. FAO estimează că alimentele risipe ne costă anual aproximativ 750 de miliarde de dolari, , fără sa ia în calcul impactul asupra biodiversității.
Noua generație de antreprenori din industria alimentară
Cu toate acestea, antreprenorii din întreaga lume își intensifică eforturile pentru a aborda problema deșeurile alimentare într-un mod creativ.
Barnana produce gustări din banane deshidratate, provenite din America Latină, care altfel ar fi fost aruncate fie pentru că erau zgâriate, prea coapte sau avea o dimensiune neconformă cu standardele pieței. Potrivit directorului de marketing al companiei, Nik Ingersoll, compania este aproape să închidă ”bucla deșeurilor din banane” prin transformarea cojilor de banană în peleți.
VIDEO Un producător poate arunca 40% din recolta de banane din cauza standardelor impuse de supermarketuri
În Olanda, Koffiekik deține o fermă de ciperci în care folosește ca strat de bază zațul de cafea. În California, Imperfect Produce oferă produse pe care supermarketurile nu vor să le vândă din cauza formelor și mărimilor ciudate. Acestea au un preț mai mic cu până la 50% față de prețul pieței. Baldor Fresh Cuts, companie cu sediul în Bronx, New York, utilizează resturile alimentare din restaurante, cum ar fi capetele de morcov sau miezul de ananas, pentru a face diferite prăjituri, suplimente alimentare și multe altele.
Ideea este să luăm un aliment care, în mod normal, ar fi risipit și să-l transforme într-un produs de consum. Este o modalitate excelentă de a duce alimentele în mâinile celor care trăiesc de azi pe mâine și care trebuie să-și asigure o masă sănătoase”, a declarat Tom McQuillan, directorul de vânzări al companiei Baldor.
Cum înclinăm balanța?
Prin transformarea resturilor alimentare înapoi în alimente, acești întreprinzători încep să abordeze unul dintre cele mai mari paradoxuri ale planetei noastre: în ciuda faptului că producem mult mai multă mâncare decât consumăm, milioane de oameni suferă de foame.
În regiunile în curs de dezvoltare, aproximativ 12,9% din populație flămânzește, față de aproximativ 5% din cea a țărilor dezvoltate.
În aceste state, deșeurile alimentare nu sunt generate de consumului iresponsabil, ci mai degrabă din cauza lipsei tehnologiei necesare pentru menținerea alimentelor în stare proaspătă. Un studiu din 2014 de la Universitatea din Birmingham a constatat că India pierderile cauzate de absența tehnologiei de refigerare a fructelor și legumelor se ridică la 5,8 miliarde de dolari anual.
Ca atare, în unele țări aflate în curs de dezvoltare sunt în desfășurare diferite proicete care încearcă să păstreze produsele alimentare cât mai mult timp. În Kenya, unde mai mult de jumătate din cultura de mango risipește înainte să ajungă pe piață, Azuri Health a dezvoltat o instalație de uscare a fructelor, care sunt transformate într-un produs stabil și hrănitor.
