Colapsul populațiilor de albine poate fi evitat, conform experților care vor recomanda Națiunilor Unite un nou plan de protecție al insectelor polenizatoare, care presupune plantarea florilor sălbatice cu valoare economică.
Conform unui nou studiu, plantarea florilor sălbatice cum ar fi condimente, plante medicinale și alte plante furajere pe o pătrime din suprafața terenului agricol are un efect pozitiv semnificativ asupra biodiversității și a recoltelor.
Stefanie Christmann, de la Centrul Internațional pentru Cercetarea Agricolă în Zonele Uscate, a prezentat rezultatele noului studiu în cadrul unei conferințe ONU pe tema biodiversității, care dezbate noile reguli privind insectele polenizatoare și va recomanda reducerea și interdicția graduală a pesticidelor existente pe piață. Studiul lui Christmann sugerează că această tranziție poate fi făcută fără un impact negativ financiar sau asupra productivității.
Cercetări recente arată că populațiile de insecte scad dramatic în jurul lumii. Un studiu recent avertiza că insectele vor trece printr-o extincție în masă din cauza schimbărilor climatice, iar în luna octombrie a anului trecut, oamenii de știință au avertizat că va urma un „Armageddon ecologic”după ce au descoperit că numărul insectelor zburătoare a scăzut cu două treimi în ultimii 25 de ani în Germania și foarte probabil în alte locuri.
Christmann a dezvoltat o tehnică care presupune devotarea unei pătrimi din terenurile agricole pentru plante cu flori, cum ar fi semințe oleaginoase și condimente. În plus, ea lasă în jur lemn vechi și pământ în care albinele își pot face cuib. De asemenea, floarea soarelui este plantată pentru a servi ca adăpost de vânt pentru insecte.
Comparat cu monoculturile, această tehnică aduce o creștere semnificativă a producției recoltei, precum și a diversității insectelor polenizatoare. Culturile au fost polenizate mai eficient, au existat mai puțini dăunători, iar recoltele au crescut în cantitate și calitate, a declarat Christmann pentru The Guardian.
„Este o barieră foarte redusă așa că toată lumea, chiar și din cea mai săracă țară, poate face acest lucru. Nu este nevoie de niciun echipament, nicio technologie, și doar o mică investiție în semințe. Este foarte ușor. Poți demonstra cum se face prin poze trimise pe un telefon mobil.”
Venitul total al fermierilor a crescut în toate cele patru regiuni climatice diferite studiate de Christmann, iar cel mai puternic impact a fost înregistrat pe terenuri degradate și fără albine. Cele mai mari creșteri au fost înregistrate în climate semi-aride, unde recoltele de dovleac au crescut cu 561%, cele de vânătă cu 364%, iar cele de fasole cu bob mare, cu 177%. În zone cu precipitații suficiente, recoltele de roșii s-au dublat, iar cele de vinete au crscut cu 250%.
Christmann speră să vadă schimbări la nivel legislativ și colaborează cu ministere ale turismului, agriculturii și comunicării pentru a mări gradul de conștientizare privind beneficiile economice și de mediu ale plantării florilor sălbatice.
„Întregul mediu ar fi mai bogat, mai frumos și mai rezistent la schimbări climatice. Am avea mult mai multe insecte, flori și păsări. Și ar putea fi mult mai sustenabile. Chiar și cele mai sărace țări ar putea face asta.”
Christmann se așteaptă la opunere din partea companiilor agrochimice. Însă în prezent are susținerea guvernului german și speră să implice tot mai multe țări în eforturile de a reduce declinul populațiilor de insecte polenizatoare.
