Serialul „Filipine, arhipelagul poluat” își îndreaptă atenția către una dintre țările în curs de dezvoltare care contribuie la poluarea la nivel mondial. Cu cifre îngrijorătoare privind în special poluarea apei și a aerului, dar și în ceea ce privește gunoiul generat și proasta gestionare a lui, Filipine ar putea fi ca un exemplu de „așa nu” pentru România, dar și ca o imagine a ceea ce s-ar putea întâmpla și la noi.
Locuiesc în Filipine de cinci luni și, pe lângă peisajele uimitoare, cu plaje întinse și lagune ascunse, ceea ce m-a frapat din prima a fost poluarea. Dacă, atunci când eram în România, mă uitam pe hartă și îmi imaginam cum o să mă duc cu autobuzul până la prima plajă din capitala țării, unde aveam să locuim, acum nu pun piciorul în Golful Manila. Pe lângă faptul că e interzis să intri în apă, pentru că nu este sigură pentru sănătatea omului, mirosul îți alungă orice gând de a mai repeta prea curând plimbarea pe faleză.
Autoritățile au anunțat recent că 95 din cele 178 de orașe care se află în Golful Manila încalcă legile de mediu. Conform declarațiilor unui politician, numai 15% dintre locuitori sunt conectați la canalizare, iar restul deversează apele menajere direct în Golful Manila. În plus, instalația de canalizare cu deșeurile netratate ale grădinii zoologice din oraș este conectată la un estuar din Golful Manila.
Potrivit unui studiu din 2015, realizat de The United Nations Environment Programme, Filipine este una dintre cele cinci țări care sunt responsabile de jumătate din plasticul care ajunge în ocean, alături de China, Indonezia, Thailanda și Vietnam. Cauzele sunt transportul necorespunzător al gunoiului și gropile de gunoi amenajate lângă cursul râurilor, acolo unde terenul este mai ieftin. Atunci când plouă, deșeurile sunt purtate de ape în ocean. Filipine generează 6.875,84 tone de plastic pe zi, din care 81% este prost gestionat.
Râul Pasig, care traversează capitala Filipine pe la mijloc, de la un capăt în altul, ajunsese să fie cunoscut ca WC-ul orașului Manila. Peste 63.700 de tone de plastic ajungeau în ocean în fiecare an pe cursul râului, Pasig figurând astfel într-un raport ca fiind al 8-lea râu din 20 care varsă cele mai mari cantități de plastic în oceane. În 1990, râul a fost numit de către oamenii de știință unul mort, care nu poate susține viața.
Jeepney-urile, tractorașele colorate care pentru cei 107,5 milioane de filipinezi sunt principalul mijloc de transport în comun, m-au fascinat la început, când le-am văzut de la distanță. Însă când a trebuit să călătoresc cu ele sau doar am așteptat la trecerea de pietoni, am putut să respir doar cu masca împotriva poluării.
Într-un raport din 2016, Filipine apărea cu o concentrație a microparticulelor 2.5 de 80% mai mare decât cea considerată sigură de către Organizația Mondială a Sănătății. Într-un studiu din 2018, Filipine era pe locul 111 din 180 de țări la calitatea aerului. Jeepney-urile, autobuzele și mașinile de marfă sunt responsabile în proporție de 80 – 95% de poluarea aerului din Capitală. Conform estimărilor Băncii Mondiale din 2016, expunerea la aerul poluat duce la 5.000 de morți premature pe an, echivalentul a 12% din toate decesele din Manila.
Filipine a ajuns la aceste cifre îngrijorătoare din cauza creșterii economice și din lipsa gestionării corecte a deșeurilor și a materialelor poluante. Fără să vrem să arătăm cu degetul, ne dorim ca greșelile altora să ne facă să deschidem ochii devreme, înainte să ajungem și noi în același punct.
Citește și: „Filipine, arhipelagul poluat”. Marea problemă a gunoiului
