Fermierii au pus pe masa guvernului și comisarului european planuri pentru o agricultură sustenabilă, în fața provocărilor actuale.
Vizita în România a comisarului european pentru Agricultură, Janusz Wojciechowski, a coincis cu lansarea Politicii Agricole Integrate a României, prilej bun pentru a aduce acest document în atenția publicului.
Documentul, elaborat de Clubul Fermierilor Români pentru Agricultură Performantă, o asociație non-profit și non-guvernamentală a fermierilor români, propune o serie de măsuri și obiective pe termen lung pentru a ajuta agricultura să țină pasul cu cerințele moderne de mediu și productivitate.
În esență, Politica Agricolă Integrată încearcă să găsească un echilibru între nevoile fermierilor, presiunile pieței și cerințele tot mai stricte privind protecția mediului.
Deși prezentat ca un angajament transpartinic și pe termen lung, documentul vine mai degrabă ca un plan de acțiune decât ca o lege oficială, lăsând la latitudinea autorităților să decidă cât de mult vor implementa din aceste propuneri.
Cu alte cuvinte, este o direcție sugerată de Clubul Fermierilor Români și un semnal către autorități și Uniunea Europeană că fermierii își doresc sprijin real în fața provocărilor actuale.
Tonul documentului este unul optimist, dar rămâne de văzut cât de aplicabile vor fi măsurile propuse. Politica este formulată într-un mod general, făcând apel la sprijin instituțional și la inițiative legislative. Dar adevărata provocare va fi ca aceste propuneri să ajungă efectiv să sprijine fermierii în câmp, să devină finanțate corespunzător și integrate în cadrul legislativ național.
Documentul este conceput să reziste indiferent de schimbările politice și de ciclurile electorale, având ca scop sprijinirea interesului național.
Guvernul României ar urma să aibă responsabilitatea aplicării acestei politici, în toate aspectele aflate în competența sa, ținând cont în principal de nevoile fermierilor și ale consumatorilor, dar și de opiniile altor parteneri sociali, organizații profesionale din agricultură și industrie alimentară, precum și ale altor experți, prin consultări publice.
Unul dintre obiectivele strategice ale politicii este recunoașterea rolului esențial al fermierilor în asigurarea securității alimentare și în gestionarea durabilă a peisajului rural.
Politica include și propuneri pentru noi mecanisme fiscale care să permită fermierilor să compenseze pierderile și profiturile în mod multi-anual, inclusiv printr-un mecanism de reportare a pierderilor pe o perioadă de până la cinci ani înainte și trei ani după anii de producție.
Totodată, este promovată adoptarea treptată a principiilor economiei circulare, cu aplicare directă în agricultură, pentru a sprijini un model agricol sustenabil și regenerativ.
Propunerile din Politica Agricolă Integrată a României încearcă să atingă toate punctele esențiale pentru o agricultură modernă și sustenabilă. Fiecare capitol scoate în evidență o direcție strategică importantă – de la protecția mediului și infrastructura de apă, până la legi flexibile care să ajute fermierii să treacă la practici mai ecologice.
Partea bună e că documentul recunoaște nevoile reale ale fermierilor și propune soluții adaptate specificului local, cum ar fi clasificarea fermelor sau gestionarea eficientă a apei în zonele deșertificate.
Politica are o abordare de tip „soluție de ansamblu” – adică vrea să integreze atât dezvoltarea economică, cât și sustenabilitatea.
Un aspect interesant e că Politica Agricolă Integrată a României își propune să creeze noi structuri centralizate pentru a îmbunătăți gestionarea crizelor, ceea ce ar putea aduce un plus de organizare și coerență la nivel național.
Astfel, documentul menționează propunerea de a crea un organism guvernamental unic dedicat conservării și îmbunătățirii calității solului, dar nu specifică un nume exact pentru acest organism.
Ideea este de a reuni toate instituțiile care au în prezent atribuții legate de normarea, controlul și consilierea privind protecția solului într-o singură structură. Scopul acestei centralizări ar fi contracararea practicilor care duc la degradarea solului și promovarea metodelor de îmbunătățire a calității acestuia, inclusiv prin procedee de fixare a carbonului.
Abordarea europeană e un alt punct cheie, pentru că România își dorește o voce mai puternică în cadrul Politicii Agricole Comune (PAC) și o colaborare strânsă cu alte state membre.
Acest aspect ar putea să fie un avantaj pentru fermieri, mai ales în contextul schimbărilor legislative și cerințelor stricte ale Pactului Ecologic European (European Green Deal). În ultima perioadă, PAC a fost aliniată cu Pactul Ecologic European (European Green Deal), care urmărește ca agricultura să contribuie la obiectivele climatice ale UE. Astfel, PAC se concentrează mai mult pe practici sustenabile, cum ar fi agricultura ecologică, reducerea pesticidelor și a fertilizatorilor și protecția biodiversității.
Insuficienţă financiară
El a subliniat că bugetul agricol actual al Uniunii Europene este insuficient, cu doar 0,4% din PIB alocat fermierilor, în ciuda numeroaselor provocări și obligații pe care aceștia le au.
În contextul inflației, un buget unic pentru Politica Agricolă Comună (PAC) ar însemna, de fapt, mai puțini bani pentru fermieri, ceea ce poate afecta semnificativ sectorul agricol. Wojciechowski a insistat asupra necesității unui buget agricol mai puternic pentru a sprijini fermierii și pentru a atinge obiectivele europene, cum ar fi convergența externă, care devine imposibil de realizat fără fonduri suplimentare.
Comisarul a atras atenția că, fără un sprijin financiar mai consistent, este dificil de asigurat securitatea alimentară a Uniunii Europene și a făcut un apel către politicieni să susțină creșterea bugetului PAC pentru a proteja fermierii și sectorul agricol european.
„Aceasta este îngrijorarea mea: viitorul buget al Politicii Agricole Comune. În primul rând, ar trebui să fie un buget absolut separat. PAC are nevoie de un buget separat, iar fermierii trebuie să fie siguri că vor primi banii fără condiţii, fără discuţii despre statul de drept, de exemplu, sau alte condiţii externe PAC.
Acesta este acordul dintre Uniunea Europeană şi fermieri: îţi îndeplineşti obligaţiile, primeşti banii. Dacă se va ajunge la conceptul de a include toţi banii într-un singur buget pentru toate politicile, acest lucru este periculos pentru fermieri„, a susţinut, la București, oficialul european, răspunzând unei întrebări venite de la fermieri.
Trebuie amintit că fermierii din mai multe țări europene au organizat anul acesta proteste semnificative, exprimându-și nemulțumirea față de politicile agricole și de mediu ale Uniunii Europene. Aceste manifestații au fost declanșate de preocupări legate de noile reglementări privind utilizarea pesticidelor, importurile de produse agricole din afara UE și impactul asupra veniturilor fermierilor.
Fermierii din Franța, Germania, Lituania, Polonia și România au ieșit în stradă, protestând față de legislația europeană care impune lăsarea unor suprafețe de teren necultivate pentru a proteja biodiversitatea. Aceștia au susținut că aceste măsuri le afectează producția și veniturile.
La Strasbourg, fermierii au venit cu tractoare la Parlamentul European, blocând autostrăzi în Spania, Belgia și Olanda. Aceștia au protestat față de importurile de produse care nu respectă aceleași norme ca în UE și au cerut retragerea unui proiect de lege care viza reducerea utilizării pesticidelor.
Iar la Bruxelles, protestele fermierilor au devenit violente, forțele de ordine folosind gaze lacrimogene și tunuri cu apă pentru a dispersa mulțimea. Fermierii au blocat străzi cu aproximativ 250 de tractoare, exprimându-și nemulțumirea față de întâlnirea miniștrilor agriculturii din UE, care discutau criza din sectorul agricol.
Au fost proteste care au reflectat tensiunile dintre politicile de mediu ale UE și interesele economice ale fermierilor, care solicită sprijin suplimentar și politici mai echilibrate pentru a-și menține sustenabilitatea economică.
Includem aici întreg documentul Politica Agricola Integrata a Romaniei şi vă prezentăm, în continuare, o sinteză.
Sinteza măsurilor propuse prin Politica Agricolă Integrată a României:
- Recunoașterea rolului fermierilor în securitatea alimentară și gestionarea sustenabilă a mediului rural.
- Mecanisme fiscale noi:
- Compensare multi-anuală a profiturilor și pierderilor în agricultură.
- Posibilitatea de a reporta pierderile pentru cinci ani înainte și trei ani după anii de producție.
- Economia circulară:
- Promovarea agriculturii sustenabile și regenerative.
- Reguli pentru gestionarea deșeurilor și stimulente pentru utilizarea resurselor regenerabile.
- Armonizarea legislației de mediu și agricultură:
- Reglementări care să susțină agricultura verde, cu finanțări și linii de credit avantajoase.
- Crearea unui organism unic pentru sol:
- Instituție guvernamentală pentru conservarea și îmbunătățirea calității solului.
- Prevenirea degradării și promovarea fixării carbonului în sol.
- Sistem național de gestionare a crizelor în agricultură:
- Parteneriat între stat, bănci, asigurări, fermieri și instituții meteorologice pentru a răspunde situațiilor extreme.
- Clasificare transparentă a fermelor:
- Criterii clare bazate pe dimensiune, performanță și impact ecologic.
- Investiții în infrastructura de apă și irigații:
- Reabilitarea și extinderea sistemelor de irigații.
- Crearea de perdele forestiere în zonele cu deficit de apă.
- Modernizare prin cercetare și tehnologii noi:
- Centre de cercetare în economia circulară și bioeconomie.
- Sprijin pentru fermieri în adoptarea noilor tehnologii.
- Poziționare strategică la nivel european:
- Susținerea unei voci comune a României în Politica Agricolă Comună.
- Colaborare cu alte state UE pe politici agricole și de mediu.
Per total, Politica Agricolă Integrată este un document ambițioas și acoperă aspecte vitale pentru agricultura românească.
Succesul său va depinde de alocarea resurselor, de implementare și de capacitatea autorităților de a rămâne consecvente în fața provocărilor financiare și administrative.
Rămâne de văzut cât de ușor va fi pentru stat să implementeze aceste măsuri și să le finanțeze pe termen lung.
Citeşte şi:
- Provocările agriculturii regenerative: nevoi și soluții pentru fermieri
- Finanțarea sănătății solului – soluție pentru agricultura durabilă
- De la agricultura clasică la cea ecologică: Ferma Cățean
#agricultura #agriculturasustenabila #agriculture #sustainableagriculture #farmers #farming #agrifinance #sustainablefarming #nationalfoodsecurity #foodsecurity #europeancommissionerofagriculture #PAC #JanuszWojciechowski
