Fenomenul geotermal este o resursa energetica veche cat Pamantul, dar, cu toate acestea, in Romania, el este foarte puțin exploatat. Ce-i drept, nu orice zona geografica are si potențial geotermal. Asemenea resurse sunt prezente mai ales in regiunile cu fenomene vulcanice active. In Romania nu exista vulcani activi, dar exista totusi resurse geotermale.
Text de Mihai Deac
Potențialul geotermic a fost pus in evidența, cu precizie, prin cercetarile realizate de specialistii Foradex – o firma cu tradiție de peste 60 de ani in Romania. Fața de alte “energii verzi”, cum ar fi cea solara sau cea eoliana, fenomenul geotermal are avantajul ca ofera o energie constanta, fara variații de la zi la noapte sau de la vara la iarna. Chiar si pierderile de caldura sunt calculate cu precizie – se pierd circa 3-4 grade Celsius in gaura de sonda, iar alte 0,5 grade Celsius se pierd pe fiecare kilometru de conducta. Din acest motiv, fenomenul geotermal este rentabil doar in zonele geografice “norocoase”.
Fața de alte regiuni ale Romaniei, Bucurestiul este o zona cu resurse geotermice modeste. Aici, temperatura apei subterane este de numai 40-45 de grade Celsius, la limita inferioara necesara pentru a putea fi exploatata.
Ce-i drept, in alte țari exista preocupari si pentru valorificarea unor asemenea temperaturi. De exemplu, in Franța exista cateva operațiuni de furnizare de agent termic si de apa calda menajera folosind apa geotermala de 40-45 de grade Celsius. Dar aceste aplicații sunt derulate mai ales in cadrul unor programe de cercetare. Utilitatea lor economica este redusa. In plus, imobilele care utilizeaza energia geotermala au fost proiectate de la bun inceput sa foloseasca aceasta resursa, inclusiv prin dotarea lor cu incalzire prin pardoseala.
Fața de Bucuresti, cele mai apropiate resurse geotermale au fost identificate in județul Ilfov – la nord de Bucuresti si, in mai mica masura, la est.
Romanii au descoperit apa calda
Chiar si in Romania, preocuparile pentru valorificarea acestor resurse sunt foarte vechi. Prima sonda a fost sapata in perioada anilor 1982-1983. Cercetarile au urmarit zona situata intre Otopeni si Snagov, cu potențial geotermic mai ridicat. S-a stabilit ca, in Otopeni si la nord de Otopeni, apa geotermala are 62-72 grade Celsius, in Balotesti si Moara Vlasiei are 77-78 de grade, iar in Snagov – 83 de grade Celsius. Pana acum, in Romania, singurii specialisti care au incredere in viitorul energiei geotermale par a fi cei de la Foradex, desi aceasta intreprindere e specializata pe cercetarea si exploatarea resurselor minerale – nu pe producerea de agent termic. In nordul Capitalei, Foradex deține in proprietate un teren de un hectar – prea mic pentru a permite exploatarea resurselor din subteran.
“Am putea instala aici doar capul de exploatare si o cabina de pompaj”, explica Gicu Borosi, directorul Departamentului Geotermal de la Foradex. Dar daca ar fi disponibil un teren mai mare, aici s-ar putea amenaja o zona de agrement, sau de SPA (terapie balneara) plus agrement. Potrivit specialistilor, centrul de tratament termal de la Bucuresti – Baneasa ar putea avea o capacitate de 300 de paturi. Bucurestiul ar concura astfel Budapesta, care este in prezent singura capitala europeana “validata” si ca stațiune balneara.
Teoretic, aceasta oportunitate este agrea-ta chiar la nivelul Guvernului Romaniei. „Bucurestiul sta pe un izvor de apa termala si fie se stie acest lucru si nu a fost valorificat, fie nu se stia pana acum“, declara, acum mai bine de doi ani, ministrul Dezvoltarii Regionale si Turismului, Elena Udrea. Ministrul Udrea afirma ca a cerut Consiliului Județean Ilfov sa prezinte un studiu pe tema resurselor geo-termale. Dar bunele intenții exprimate de ministrul Turismului au ramas fara efect.
Energie termica la jumatate de preț
In localitațile care au adoptat sistemul geotermal, apa calda este livrata cu circa 25-30 de euro/gigacalorie. Drept comparație, prețul mediu al energiei termice produse in Romania prin metode clasice este de 50 de euro, iar in Bucuresti, prețul de vanzare al energiei termice este de circa 300 de euro/gigacalorie.
Specialistii subliniaza ca, pentru a putea valorifica apa geotermala in scop energetic, trebuie sa fie creata o aglomerare potențiala de consumatori. Dar cu exceptia orasului Otopeni, in localitațile din nordul Capitalei nu exista blocuri, deci nu exista asemenea aglomerari. Fiecare cetațean a apelat deja la o sursa proprie de energie.
“In Otopeni am furnizat apa geotermala in perioada anilor 1987-1994. Proiectul s-a oprit pentru ca primaria nu a mai modernizat punctele termice, iar ulterior s-a introdus rețeaua de alimentare cu gaze, inclusiv pentru cei care primisera anterior energie geotermala. In prezent, dintre cele 2.000 de apartamente din Otopeni, doar 750 mai au incalzire in sistem centralizat. Iar apa calda, deloc”, spune Gicu Borosi.
O sonda noua costa 2,5 milioane de euro
Instituțiile abilitate sa valorifice resursele geotermale sunt, pe raza localitaților, primariile. “In județul Ilfov, noi le-am anunțat pe toate!”, susține reprezentantul Foradex. Din pacate, autoritațile locale nu au reacționat. Un posibil motiv ar fi acela ca utilizarea fenomenului geotermal necesita o investiție inițiala consistenta. O sonda noua costa circa 2,5 milioane de euro. Pentru acoperirea acestor cheltuieli, s-ar putea apela la soluția fondurilor structurale.
“Ar trebui facut si un calcul de rentabilitate, ar trebui facut si un sondaj de opinie printre locuitori – cați dintre ei ar fi dispusi sa treaca de pe sursa de energie pe care o au in prezent pe sursa geotermala. Nici aceasta nu e complet gratuita. Forajul costa, echipamentele pentru exploatare costa si ele. De regula, zacamintele din Romania nu produc eruptiv, ca in alte țari, astfel ca apa calda trebuie pompata spre suprafața, ceea ce inseamna un consum de energie electrica. Dar, oricum, exploatarea resursei geotermale este mai ieftina decat exploatarea oricarui combustibil clasic. Consumi curent, dar scoți o apa de 80 de grade Celsius”, explica Gicu Borosi. Per ansamblu, fenomenul geotermal prezinta doua avantaje: economia de combustibil si eliminarea poluarii.
In Romania, cele mai bune rezultate in utilizarea energiei geotermale sunt vizibile la Calimanesti – Caciulata. Trei sonde extrag apa cu temperatura de 92-95 de grade Celsius, ceea ce permite utilizarea ei atat pentru incalzire, cat si drept apa calda menajera, aproape in tot orasul. “Profita” de acest sistem cele sase hoteluri mari, echivalente cu circa 600 de apartamente, precum si cateva pensiuni.
Consumatorii din zona platesc apa calda de 90-92 de grade Celsius cu 3-4 lei pe metru cub. In județul Timis, sondele extrag apa geotermala cu temperatura de 75-81 de grade Celsius. Localitațile beneficiare sunt Jimbolia, Sannicolau, Lovrin si Nadlac. Apa calda serveste si la alimentarea unor stranduri. Pentru siguranța beneficiarilor, exista buletine de analiza a calitații apei la fiecare sonda. Buletinele certifica inclusiv anumite proprietați terapeutice, apa fiind utila in cura externa.
Cealalta modalitate de utilizare a energiei geotermale serveste la producerea de electricitate. In aceasta varianta, se foloseste sistemul fluid – binar (flow binar energy), iar apa termala trebuie sa aiba temperatura de cel puțin 95 de grade Celsius. Asemenea procedee sunt aplicate, de exemplu, in Germania si Austria. Cea mai favorizata țara europeana este, din acest punct de vedere, Islanda, unde temperatura fluidului geotermal atinge 280 – 300 de grade Celsius.
In ciuda climei reci, fermierii islandezi cultiva legume tot timpul anului, in sere cu incalzire geotermala. Mai mult, compania islandeza de electricitate ia in calcul ideea amplasarii unui cablu submarin, care sa lege insula de Europa Occidentala si care sa permita Islandei sa exporte energie electrica produsa din surse geotermale.
Din pacate, la temperaturi mai mici, tentativele de producere a electricitații din apa geotermala au dat rezultate modeste. De exemplu, pentru o apa termala cu temperatura de 95 de grade Celsius, randamentul este de numai 5 la suta.
