Comisia Europeană, prin programul Copernicus, a lansat Raportul privind climatul mondial pentru anul 2024. Acest raport confirmă, încă o dată, că 2024 a fost cel mai cald an din istoria omenirii.
Fenomenele extreme nu mai sunt o raritate
Anul trecut, în 11 din 12 luni ale anului, Pământul a cunoscut fenomene extreme în diferite puncte ale sale, ținând cont de specific. Cicloanele, taifunurile, furtunile și uraganele au fost înregistrate pe toate continentele locuite ale planetei.
În ceea ce privește Europa, furtunile extreme care au dus la inundații și pierderi de viață au devastat continentul. În aceelași timp, seceta s-a accentuat și a afectat numeroase zone ale continentului.
România este și ea una dintre țările puternic afectate atât de inundații, cât și de secetă extremă.
Conform Raportului Copernicus privind seceta din Europa din iulie 2024, România este una dintre țările cu cel mai ridicat risc de alertă de secetă.
Temperaturi record din Europa
Pe continentul european, toate anotimpurile au fost mai calde decât media din anii precedenți. Primăvara și vara au fost cele mai calde înregistrate, primăvara fiind cu 0,36°C mai caldă decât cea mai caldă perioadă anterioară, în 2014, iar vara cu 0,20°C mai caldă decât cea mai caldă perioadă anterioară, în 2022.
În schimb, iarna europeană (decembrie 2023-februarie 2024) a fost a doua cea mai caldă înregistrată, cu 1,44°C mai mare decât media pentru perioada 1991-2020 și cu 1,4°C mai rece decât cea din 2019-2020, cea mai caldă iarnă europeană.
Zonele cu temperaturile record față de anii precedenți au fost centrul, estul și sud-estul Europei.
Stresul termic
În 2024, 61% din zonele terestre au înregistrat mai multe zile de stres termic puternic (o temperatură resimțită care depășește 32°C) decât media.
Conform Organizației Mondiale a Sănătății, printre cele mai grave efecte ale căldurii excesive sunt: agravarea riscurilor de sănătate legate de afecțiunile cronice (cardiovasculare, psihice, respiratorii și diabet), leziuni renale acute, pierderea capacității de muncă, epuizare termică și, inclusiv, moarte.
Ziua cu cea mai mare suprafață a globului care a resimțit stresul termic este 10 iulie 2024, când a fost atins pragul de 44%. Un procentaj asemănător (43%) a fost înregistrat în august 2023. Media maximă anuală, bazată pe perioada de referință 1991-2020, este de aproximativ 39%.
Cele mai afectate zone de stresul termic sunt: părți din Australia, Africa de Nord, Orientul Mijlociu și vestul SUA.
Cea mai ridicată valoare a temperaturii resimțite înregistrată în 2024 a fost de 59,1°C în Algeria, în Africa de Nord.
Raportul Copernicus arată urgența cu care măsurile împotriva schimbărilor climatice trebuie luate. E nevoie de politici clare și imediate pentru a putea reduce stresul termic, temperaturile record și fenomenele extreme.
CITEŞTE ŞI
Raportul anual Copernicus: Condiții periculoase pentru sănătatea umană
#SchimbăriClimatice #CrizaClimatică #ÎncălzireaGlobală #AcțiunePentruClimă #FenomenExtrem #Caniculă #Secetă #Inundații #Poluare #EnergieVerde #Sustenabilitate #EducațieEcologică #SalvămPlaneta #ClimăȘiSănătate #ViitorVerde
