Deși Asociația Bankwatch și Greenpeace Romȃnia au obținut în instanță anularea a mai multor acorduri pentru extinderea carierelor, alte documente similare continuă să fie emise de Agenția pentru Protecția Mediului (APM) Gorj. În decembrie 2015, APM a publicat un nou acord pentru extinderea aceleiași cariere Tismana I, pe o suprafață de 132 de hectare, din care 102 ha de păduri. Tribunalului București a dat o decizie definitivă care anulează Acordul de mediu pentru extinderea carierei Tismana I din județul Gorj, în procesul demarat de Asociația Bankwatch și Greenpeace Romȃnia în octombrie 2013.
Proasta transpunere în legislația romȃnească a Convenției de la Aarhus, în special a articolului 9 referitor la accesul la justiție, afectează tangibil mediul Romȃniei. Deoarece cererea de suspendare a acordului a fost respină și procesul a durat aproape trei ani, este posibil ca cele 59 de hectare să fie deja defrișate.
Instanțele de judecată au confirmat suspiciunile noastre: defrișarea zecilor de hectare împădurite se face în afara legii. Este important pentru toată lumea să înțelegem cum au fost posibile asemenea situații și cine este responsabil. Vom invita autoritățile să investigheze aceste cazuri și să găsească soluții pentru prevenirea oricăror asemenea abuzuri asupra mediului. Considerăm că un factor major este lipsa prespectivelor reale pentru suspendarea în instanță a acordurilor de mediu”, a declarat Ionuț Cepraga, coordonator de campanii Greenpeace Romȃnia.
Cele două organizații de mediu au constatat că o serie de legi erau încălcate sau ignorate de acordul emis. În primul rȃnd, evaluarea de mediu a fost realizată doar pentru o activitate conexă – defrișarea pădurii – în timp ce activitatea principală, realizarea unei exploatări de lignit pe 66 de hectare, nu era inclusă în acord. Proiectul a fost așadar feliat, fără a include atȃt activitatea principală, cȃt și cele secundare (construirea depozitelor de cărbune, a haldelor de steril etc.).
Prin solicitarea acordului în această formă, Complexul Energetic Oltenia pretinde practic că tot ce face este să defrișeze 59 de hectare. Însă realizarea unei cariere de cărbune are un impact imens asupra mediului – apa, aerul și solul sunt poluate – deci implicit și asupra populației. Din această cauză legea impune evaluarea tuturor efectelor, precum și implementarea unor măsuri care să le reducă impactul. În goana după profit, o companie de stat nu ține cont de localnicii care vor trăi în praf și zgomot sau de faptul că schimbările climatice ne afectează pe toți”, a declarat Alexandru Mustață, coordonator de campanii Bankwatch Romȃnia.
Mai mult, nu au fost prevăzute măsuri de compensare a lucrărilor de defrișare, un certificat de urbanism pentru terenul în cauză nu există, impactul asupra schimbărilor climatice nu este evaluat, impactul asupra speciilor și siturilor protejate nu este analizat, iar dispoziții ale Convenției de la Aarhus ce țin de accesul la informație și participarea publicului au fost încălcate. Deoarece a cosiderat întemeiat primul motiv de nelegalitate (lipsa evaluării impactului exploatării), instanța a anulat pe 10 iulie 2014 acordul de mediu fără a fi nevoie să analizeze și celelalte nereguli. Tribunalul București a respins recursul Complexului Energetic Oltenia (CEO) pe 11 aprilie 2016, pronunțȃnd o sentință definitivă.
Citește și:
Greenpeace și Bankwatch dau în judecată Guvernul, pentru a stopa deschiderea unei cariere de lignit
