Ordonanța de urgență privind extragerea urșilor este bună ca formă, însă este aproape imposibil de pus în practică în România. Totuși, conflictele dintre animale și oameni trebuie dezamorsate pentru că ele sunt cele care contribuie la declinul speciei, susține consilierul Silviu Chiriac, specialist în carnivore mari în cadrul Agenției pentru Protecția Mediului Vrancea.
Silviu Chiriac a explicat pentru Green Report ce înseamnă mai exact modificările pe care deputații le-au adus în Parlament Ordonanței de urgență cu privire la extragerea urșilor agresivi și anume că se vor putea lua măsuri atât în intravilan, cât și în extravilan.
„Este într-un fel normală corectura asta pentru că înainte OUG era aplicabilă doar în intravilan și foarte multe atacuri și probleme puteau să apară în extravilan. O stână situată în golul alpin – acolo nu este intravilan, dar are aceleași probleme cu un fermier din intravilan. Existau tot felul de cazuri – de ferme, de livezi, de situații complexe care nu sunt în intravilan”, a explicat Chiriac.
Expertul a spus că nici în cazul urșilor prinși în laț în extravilan nu se putea interveni, ținând cont de limitarea acțiunilor în intravilan. „OUG nu a putut fi aplicată acolo pentru că nu se știa cine trebuia să se ducă să elibereze ursul ăla din laț, să îl scoată, să îl tranchilizeze. Chiar dacă găsești personajul care să facă treaba asta, nu poți să îl plătești. Tariful ăla era specificat doar pentru medicul care are un contract de intervenție pe intravilan. Ursul risca să moară pentru că nu mai plătea nimeni tariful acela”, a explicat specialistul.
Pe de altă parte, el a subliniat că principala sa dorință era să nu se mai ajungă la o vânătoare mascată, însă ordonanța dată de Ministerul Mediului cu privire la extragerea urșilor nu lasă loc de astfel de posibilități, chiar dacă abuzuri sau interpretări eronate pot apărea în orice situație.
„Vânătoarea așa cum o știam înainte – cu oameni de afaceri, cu promovare pe net, era un client care venea din altă țară sau scotea o autorizație de vânătoare nu se poate întâmpla pe baza acestei OUG. Nu se poate ca un om de afaceri să stea cu primarul, cu jandarmul și apoi să își pună crenguța de brad la pălărie că a împușcat un urs”, a spus el.
De ce este OUG atât de greu de aplicat
Specialistul susține că Ordonanța era necesară în primul rând pentru dezamorsarea conflictelor și că nu este criticabilă ca formă. Problema este una de fond pentru că România nu există capacitatea de a se implementa această OUG.
„Presupune să ai în foarte multe locuri din țară medici veterinari și gestionari capabili să intervină pentru tranchilizare, relocare și așa mai departe. Ori lucrurile astea sunt imposibil de realizat pentru că ei nu există. Dacă ar cere cineva acum la Ministerul Mediului să vedem câți medici veterinari au semnat un astfel de contract, am fi uimiți să vedem că îi numeri pe degetele de la mâini. Pur și simplu a fost pasată responsabilitatea către primari. Gândiți-vă că acum 3-4 zile, Allen Coliban stătea cu o sfoară în mână să declanșeze capcana ca să prindă urșii de la Brașov. Atâta timp cât tu forțezi ca într-o astfel de echipă de intervenție să fie prezent și primarul sau viceprimarul, un jandarm, medic și gestionarul fondului cinegetic. E destul de anevoios să se îndeplinească… Ei trebuie să se adune seară de seară în localități în care sunt asaltați de probleme”, a spus Chiriac.
El a subliniat că medicii veterinari de circumscripție nu sunt dotați cu substanțe, arme de tranchilizare, și mai ales nu au experiență în a evalua starea unui animal sălbatic – număr de kilograme, starea de sănătate, vârsta pentru extragerea urșilor. O greșeală în privința dozajului pentru tranchilizare poate să fie fatal pentru urs în cazul unei cantități prea mari sau periculos pentru cei care desfășoară procedura, în cazul unei cantități insuficiente. „Sunt probleme foarte complicate și sunt puțini medici veterinari care se ocupă de animale sălbatice. Nici la centrele de reabilitare nu există medici foarte buni. Îți trebuie experiență foarte lungă. Nu e totuna să tranchilizezi un vițel în coteț sau un porc cu a tranchiliza un urs care aleargă pe străzi sau e prins într-un laț de braconier”, a adăugat expertul.
Starea de necesitate
În ceea ce privește, posibilitatea de a împușca un animale care atacă un om sau bunurile acestuia, Chiriac a spus că și aceasta este normală, și chiar apare în Legea armelor și munițiilor. „A fost modificată la un moment dat pentru că nu era definită utilizarea armei împotriva unui atac al unui animal sălbatic. E normal să fie așa. Dacă mă atacă un om, pot să folosesc arma în legitimă apărare. De ce nu aș putea să o folosesc când mă atacă un animal sălbatic?”, a spus el.
Deși nu a negat că ar putea apărea și abuzuri, Chiriac a subliniat că în contextul dat când foarte mulți activiști, jurnaliști, cetățeni urmăresc aceste subiecte e greu să se mai ajungă în astfel de situații.
„Corect și moral e să nu se ajungă la ce se întâmpla înainte cu cotele de recolă distribuite la nivel de gestionar – corupția aia și mafia aia care se întârtea în jurul subiectului. Acum și Directiva habitate spune același lucru: poți să scoți din populație câteva exemplare care îți crează probleme. Adică nimeni nu își dorește să fie urși omorâți, dar dacă ai probleme foarte mari cu câțiva indivizi, mai bine îi scoți din populație și este acceptabil să se întâmple așa ceva (…) Cel mai mare pericol este scăderea toleranței față de animalele sălbatice. În momentul în care dispare toleranța asta populară, atunci vor găsi alte căi să reducă populația. Mai degrabă scot acei urși care crează seară de seară probleme și în felul asta asigur acceptanța oamenilor față de specia respectivă decât să am probleme întruna”, a subliniat el.
Citește și: Doi urși au fost împușcați până acum în baza ordonanței de intervenție asupra lor
Șase motive pentru care urșii coboară tot mai des din pădure
