Ministrul Mediului, Cristiana Pașca Palmer, a declarat, într-un interviu acordat în exclusivitate Green Report, că, în contextul geopolitic actual, nu ne permitem ca acordul climatic negociat la COP21 să nu fie semnat. Cristiana Pașca Palmer a fost desemnată, la summit-ul ONU de la Paris, să negocieze în numele Uniunii Europene adaptarea la schimbările climatice.
De ce negociază România în numele Uniunii Europene adaptarea la schimbările climatice? Cum ați ajuns sa fiți desemnată în această poziție importantă?
După cum probabil știti, la reuniunile internaționale, Uniunea Europeană vorbește cu o singură voce. În timpul negocierilor, atunci când consideră oportun, președinția Consiliului poate solicita miniștrilor să reprezinte UE în relația cu celelalte state. Această decizie se ia, bineîneles, în consens cu toate statele membre UE și cu Comisia Europeană. Cred că, în ceea ce mă privește, invitația președinției Luxemburgheze a venit datorită experienței pe care o am în negocieri internaționale, dar și a faptului că, în trecutul nu foarte îndepărtat, în activitatea mea de șef al departamentului de mediu în cadrul Directoratului General de Dezvoltare și Cooperare Internațională al Comisei Europene, am gestionat inclusiv subiectul adaptării la schimbările climatice. Este o onoare și, în același timp, o mare responsabilitate, mai ales în contextul în care întreaga comunitate mondială privește către Paris. Putem așadar spune că la această reuniune, cel puțin pe subiectul adaptării la schimbările climatice, Uniunea Europeană vorbește în engleză, dar cu accent românesc.
Sunteți optimistă în privința încheierii unui acord la Paris, apreciat de unii ca fiind “cel mai important al secolului”? Care este, în opinia dvs., principalul pericol la care suntem supuși, în cazul în care acesta nu va fi semnat?
Sintagma „acordul secolului” mi se pare una cât se poate de potrivită. Într-adevăr, avem posibilitatea să schimbăm viitorul Planetei prin deciziile noastre de aici. În ceea ce privește pericolele în cazul în care nu se va ajunge la un consens, oamenii de știință ne-au spus-o deja, dar le vedem și noi cu ochiul liber: intensificarea fenomenelor meteo extreme, inundațiile, secetele, temperaturile foarte ridicate, sau dispariția anumitor specii de plante și animale. În plus, cred că avem cu toții o obligație, aceea de a demonsta că, în momente precum acesta, comunitatea internațională este capabilă să strângă rândurile și să se pună de acord. Nu cred că ne permitem, în contextul geopolitic actual, să picăm acest test. Pe de altă parte, riscul cu Paris, la fel ca și cu celelate negocieri pe schimbări climatice de acest tip din trecut, este acela de a nu putea fi depășite multe din divergențele care există între țările dezvoltate și cele în curs de dezvoltare, în special în jurul ideii de responsabilitate comună, dar diferențiată. Sper ca gravitatea sițuatiei să ajute toate părțile să depășească cu maturitate aceste divergențe.
Care este mandatul României la COP21? Ce măsuri va propune țara noastră pentru a combate efectele schimbărilor climatice?
În ceea ce privește mandatul României, acesta este comun cu cel al UE: ne dorim un acord ambițios, sub forma unui Protocol la UNFCCC, cu valoare legală obligatorie și susținem obiectivul global de limitare a creșterii temperaturii medii globale cu maxim 2 grade Celsius, față de perioada preindustrială. De asemenea, în urma discuțiilor purtate aici, UE este pregătită să considere aceptarea includerii unei referințe la ținta de 1,5 grade Celsius, care este foarte importantă pentru țările în curs de dezvoltare. În contextul unui limbaj adecvat, suntem convinși că se poate răspunde unor îngrijorări exprimate de partenerii noștri din statele cele mai vulnerabile. România și-a asumat deja, alături de partenerii europeni, reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră cu 40%, până în 2030. Este o țintă extrem de ambițioasă, pe care însă va trebui să o îndeplinim.
Ce se va schimba pentru România, dupa COP21?
Eu îmi doresc, în primul rând, ca în România să se schimbe percepția și să crească interesul pentru astfel de subiecte. Vorbim despre un subiect transversal, care are impact direct asupra tuturor sectoarelor economice, fără exepție. Mă uit în jur, la această conferință, apoi citesc presa românească și constat că subiectul nu este dezbătut nici pe departe la fel de intens precum în alte țări. Spre exemplu, cred că sunt prezenți peste 100 de jurnaliști numai din Germania. Trebuie să înțelegem că astfel de decizii ne afectează pe toți. Iar România va avea șansa să se reinventeze, pentru că lupta împotriva schimbărilor climatice include, printre altele, stimularea producției de energie din surse regenerabile, implementarea economiei circulare și tranziția spre un management eficient al deșeurilor, împăduriri și combaterea tăierilor ilegale, sau transport ecologic și inteligent. Asta se traduce în investiții, fonduri suplimentare pentru dezvoltare, crearea de locuri de muncă și dezvoltare economică durabilă.
