În exclusivitate, Green Report întreabă – Ministerul Energiei răspunde: Răstolița este un proiect energetic cu certitudini și controverse.
Într-un răspuns transmis în scris, Ministerul Energiei explică, în exclusivitate pentru Green Report, de ce finalizează proiecte hidroenergetice începute înainte de 1989, cum răspunde criticilor privind impactul asupra mediului și ce rol va avea hidrocentrala Răstolița în mixul energetic al României.
Finalizarea vechilor proiecte hidro, prioritate strategică
Reporter: De ce considerați că finalizarea proiectelor hidroenergetice vechi este o prioritate, în locul investițiilor în surse regenerabile moderne?
Ministerul Energiei: Proiectele hidroenergetice reprezintă o prioritate pentru Ministerul Energiei deoarece ele înseamnă o șansă a României de a avea o energie mai sigură, mai ieftină și mai curată. Proiectele vor fi o sursă de energie verde, ele utilizând surse regenerabile și sprijinind, în acest fel, obiectivele României de reducere a emisiilor de carbon, așa cum acestea sunt asumate în Planul Național privind Energia și Schimbările Climatice și Strategia Energetică a României 2025-2035.
Hidrocentralele oferă energie stabilă și predictibilă, reprezentând un echilibru pentru sistemul energetic național și o completare importantă a surselor moderne regenerabile, precum eolianul și solarul, care sunt intermitente.
Statul român a făcut investiții importante în aceste obiective și, prin urmare, finalizarea lor înseamnă valorificarea eficientă a investițiilor făcute deja.
Hidrocentralele vor permite folosirea complexă a resurselor de apă, amenajările urmând să asigure atât producția de energie, cât și utilizări secundare, cum ar fi gestionarea apelor și prevenirea inundațiilor. Toate aceste hidrocentrale vor fi grupuri flexibile, care ne vor ajuta, mai ales pentru acoperirea vârfurilor de consum, când sursele regenerabile intermitente de producere a energiei vor fi insuficiente.
Răstolița este proiect de securitate națională
Reporter: De ce a fost nevoie ca Răstolița să fie declarat proiect de securitate națională? Ce pericol ar fi fost altfel?
Ministerul Energiei: Prioritatea proiectelor de investiţii ale Hidroelectrica, aflate în diferite stadii de realizare, reiese din situaţia de criză energetică actuală, manifestată la nivel regional, aceste proiecte contribuind la îmbunătăţirea rezilienţei energetice a României. De asemenea, această decizie a fost impusă de considerentul că neadoptarea unor măsuri în regim de urgenţă va genera urmări cu impact negativ major, inclusiv cu privire la competitivitatea industriei energetice româneşti, având în vedere provocările actuale de natură geopolitică, precum şi de caracterul extraordinar al măsurilor ce se impun a fi adoptate în regim de urgenţă, în vederea creşterii securităţii energetice prin promovarea investiţiilor necesare.
Astfel, conform OUG nr. 175/2022, amenajarea hidroenergetică Răstoliţa este considerată un proiect de interes naţional/securitate naţională, pentru a cărui realizare sunt permise scoaterea terenurilor din circuitul agricol în condiţiile Legii fondului funciar nr. 18/1991, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi, după caz, scoaterea definitivă a terenurilor din fondul forestier naţional în condițiile Codului silvic din 2008, înlocuit prin Codul silvic din 2024.
Randamentul hidrocentralei Răstolița
Reporter: Cât de eficientă va fi hidrocentrala Răstolița raportat la costul total investițional?
Ministerul Energiei: Hidrocentrala Răstolița va avea o putere instalată nouă pentru sistemul energetic național de 35,2 MW și o capacitate de producție anuală de energie de 58,14 GWh/an, la un nivel minim energetic. Totodată, ea va fi un grup flexibil, cu rol major în acoperirea consumului la orele de vârf şi în echilibrarea sistemului energetic în care statul român a investit, din 1989 până acum, peste 714 milioane lei.
Cuva lacului va permite stocarea a 24 milioane m³ de apă, fiind un rezervor strategic pentru energie și apă; lungimea barajului va avea 390 de metri la coronament și 350 metri la bază, o înălțime de 105 metri și o lungime a galeriei de aducțiune de 8,5 km.
Amenajarea Răstolița, amplasată în inima munților, nu e doar un proiect de producție de energie, ci și un proiect care respectă atât natura și reglementările ecologice, dar și comunitățile locale. Proiectul asigură utilizarea complexă a debitelor râului Mureş şi ale afluenţilor săi, pentru a produce energie regenerabilă. Fiecare kWh produs la Răstolița e un pas spre securitate energetică și spre facturi mai mici pentru consumatorii români de energie.
Impactul asupra comunităților și mediului
Reporter: Ce garanții avem că nu vor exista consecințe negative asupra comunităților sau mediului?
Ministerul Energiei: Proiectul Răstolița va constitui un atu pentru așezările învecinate, reprezentând o sursă de alimentare cu apă pentru consum, industrie și agricultură, va contribui la reducerea riscului de inundații, prin tranzitarea viiturilor, şi la regularizarea debitelor râului Mureș și ale afluenților săi din zonă, pentru acoperirea perioadelor secetoase.
În privința aspectelor de mediu, menționăm că proiectul, conceput înainte de 1989, a suferit, în 1996, o modificare printr-un studiu de optimizare, în vederea reducerii debitului instalat şi ajustării traseului aducţiunilor secundare, astfel încât să respecte norme de mediu mai restrictive. În noiembrie 2024, pentru finalizarea hidrocentralei, a fost obținut un nou acord de mediu, cu sprijinul Ministerului Mediului. Acest acord de mediu a fost contestat în instanță de asociații civice, în vederea suspendării lui, Tribunalul Cluj dând câștig de cauză inițiatorilor proiectului.
Scoaterea definitivă din fondul forestier naţional a 37,5 hectare de teren, cu defrişarea a 30,7 hectare de vegetaţie forestieră, este realizată prin respectarea strictă a acordului de mediu emis de autorităţi. În implementarea proiectului, s-a ținut cont atât de strategiile naţionale cât şi de cele europene privind energia regenerabilă şi protecţia mediului.
Lista proiectelor hidro prioritare pentru minister
Reporter: Ce alte proiecte hidro similare sunt considerate prioritare pentru finalizare și ce etape vor urma?
Ministerul Energiei: Prin Programul de Guvernare 2024-2028, Ministerul Energiei și-a asumat finalizarea investiţiilor Hidroelectrica începute anterior anului 1990, fiind considerate de importanţă strategică pentru sistemul energetic naţional, prin integrarea a circa 600 MW în Sistemul Energetic Naţional.
Proiectele vizate sunt:
- AHE Răstoliţa
- AHE Jiu (Livezeni, Dumitra, Bumbeşti)
- AHE Cerna Belareca
- AHE Olt (Frunzăneşti, Mândra, Sebeşel, Cornetu, Mălaia)
- AHE Surduc-Siriu (Surduc Nehoiaşu)
- AHE Paşcani
Cum evităm alte blocaje de tip Răstolița
Reporter: Ce lecții au fost învățate din blocajul Răstolița și cum veți evita repetarea unor astfel de situații?
Ministerul Energiei: Ministerul Energiei a mandatat conducerea Hidroelectrica să accelereze toate proiectele hidro în derulare şi să urmărească aplicarea tuturor măsurilor necesare pentru finalizarea lor, în conformitate cu angajamentele asumate la nivel național și european.
În ceea ce privește lecțiile învățate, Ministerul Energiei va colabora activ cu toate instituțiile implicate în procesul de avizare și reglementare, va susține inițiativele legislative care facilitează implementarea proiectelor de interes național și va încuraja cooperarea între toate părțile implicate (autorități locale, organizații civice, mediu academic etc.).
Reporter: Care este calendarul estimat pentru finalizarea și darea în funcțiune a hidrocentralei Răstolița?
Ministerul Energiei: Conform estimărilor actuale, Hidroelectrica finalizează lucrările în cursul anului 2025. Estimăm că, până la sfârșitul anului, Răstolița va livra energie în Sistemul Energetic Național.
Reporter: Cum răspundeți criticilor potrivit cărora finalizarea Răstolița ar distruge natura și biodiversitatea?
Ministerul Energiei: O investiție cu rol major în echilibrarea sistemului energetic și în reducerea riscului de inundații nu poate fi considerată învechită. Acest proiect a fost revizuit, optimizat și adaptat pentru a îndeplini toate cerințele moderne de mediu. Soluția aleasă reduce din pierderile de habitate și menține funcții ecologice esențiale, în paralel cu beneficiile majore pentru sistemul energetic național.
În același timp, Hidroelectrica și Ministerul Energiei vor respecta în continuare toate condițiile impuse prin acordul de mediu și vor implementa măsurile compensatorii stabilite de autoritățile de mediu.
Rolul hidroenergiei în contextul schimbărilor climatice
Reporter: Ce se va întâmpla cu energia produsă? Va fi folosită local sau exportată?
Ministerul Energiei: Energia produsă la Răstolița va fi debitată în Sistemul Energetic Național (SEN), în rețeaua Transelectrica, și va contribui la echilibrarea sistemului energetic.
Grupul va fi dispecerizabil, adică va funcționa în funcție de nevoile sistemului. Prin urmare, energia va ajunge acolo unde este nevoie de ea, atât pentru consumul național, cât și, eventual, pentru export, dacă balanța energetică o va permite. Hidroelectrica, în calitate de producător, va avea de câștigat prin dispecerizarea grupului, iar consumatorii vor beneficia de prețuri mai stabile.
Reporter: Ce rol va avea hidroenergia în strategia energetică a României în următorii 10 ani, în contextul schimbărilor climatice?
Ministerul Energiei: Hidroenergia este o componentă esențială a mixului energetic al României și are o pondere de circa o treime din producția națională de electricitate. În contextul schimbărilor climatice, această sursă de energie regenerabilă joacă un rol cheie în reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră.
În următorii 10 ani, Ministerul Energiei își propune să extindă și să modernizeze capacitățile hidroenergetice existente, să finalizeze proiectele începute și să asigure o integrare mai bună a acestora în SEN. Hidroenergia, alături de sursele solare și eoliene, va fi un pilon de bază al viitorului hub energetic al României în Europa Centrală și de Est.
Articol realizat de jurnalistul Ion Lucian Petraș din redacția Green Report pe baza unui răspuns oficial transmis de Ministerul Energiei, în temeiul Legii 544/2001.
