Atacurile armate din Libia se intetesc de la o zi la alta, dupa ce puterile occidentale au lansat in noaptea trecuta o noua ofensiva aeriana, pentru a opri avansarea fortelor lui Muammar Gaddafi spre Benghazi.
Raidurile aeriene si bombardamentele sunt numai una dintre formele de poluare ce vor afecta Libia si vor saraci poluatia civila din regiune. Pericolul este cu atat mai mare cu cat Libia este una dintre cele mai mari producatoare si exportataoare de titei.
Istoria recenta ne-a arata ca incendierea puturilor petroliere in timpul razboaielor a insemnat pierderi imense de resurse si costuri uriase pentru reducerea impactului asupra mediului.
In 1991, armata lui Saddam Hussein s-a retras din Kuweit, devastand si incendiind totul. Potrivit arhivelor militare din SUA, armata in retragere a distrus 750 dintre cele aproape 950 de puturi de petrol de pe teritoriul Kuweitului, incendiind 600 dintre ele. Incendiile s-au dezlantuit din februarie pana in noiembrie, raspandind nori grosi de fum de-a lungul Golfului Persic.
Peste un milion de barili de petrol au cazut prada flacarilor, iar monitorizarile militare au aratat ca fumul produs era incarcat cu gaze acide, particule toxice si compusi chimici periculosi precum dioxid de sulf si hidrogen sulfurat, toate asociate cu afectiuni respiratorii si cancer.
Kuweitul a cheltuit la acea vreme 1,5 miliarde de dolari pentru a stopa incendiile, iar industria petroliera din tara a pierdut peste 5 miliarde de dolari pentru a remedia infrastructura afectata.
Eco-terorismul distruge mediul pentru sute de ani
In 2007, omenirea a cheltuit aproximativ 1,1 trilioane de dolari in domeniul militar, pentru fabricarea armamentului si instruirea soldatilor sa ucida.
In loc sa se indrepte spre crearea unei lumi sustenabile, o cantitatea imensa de resurse umane si materiale au fost irosite pentru a crea arme de distrugere in masa si pentru a sustine industria militara. In acel an au fost inregistrate cel putin 18 conflicte armate.
Una dintre armele folosite de armate a fost si eco-terorismul, distrugerea mediului.
Un exemplu bine-cunoscut este utilizarea ”Agent Orange” de catre armata SUA pentru a distruge sursele de hrana in timpul razboiului din Vietnam. Mai recent, distrugerea de sonde de petrol in Kuweit a provocat eliberarea in atmosfera a tone de gaze poluante, precum dioxidul de carbon si dioxidul de sulf ce au cauzat ploi negre si acide in Arabia Saudita si zapada neagra in Kashmir (la peste 1.500 de mile departare).
Explozia unei bombe grele creeaza temperaturi de aproximativ 3.000 de grade Celsius. Aceasta anihileaza toata flora si fauna si distruge complet straturile inferioare ale solului, care se poate regenera complet dupa 1.500 -7.400 ani.
Mine si bombe neexplodate
Minele pot constitui o amenintare la adresa populatiei civile si a florei si faunei salbatice mult timp dupa incetarea ostilitatilor. Aceasta este o forma de poluare a razboiului care face ca regiuni intregi sa ramana inaccesibile timp de ani de zile.
Un raportul asupra impactului minelor, realizat in 2005, a aratat ca mai mult de 10% din comunitati au fost afectate de mine si artilerie neexplodate. Acestea includ bombe, mortiere, grenade si rachete. La acel moment, mai mult de o jumatate de milion de oameni se luptau zi de zi cu realitatea terenurilor inutilizabile sau nesigure si un pericol permanent pentru oameni si animale.
Peste 84 de tari au fost afectate de mine si bombe neexplodate in 2004, potrivit Landmine Monitor (http://lm.icbl.org). Anul trecut, numarul acestora s-a redus la 70.
Mult timp dupa ce conflictele s-au incheiat, minele terestre pot continua sa faca zonele de conflict nelocuibile. Acestea pot ramane active pana la 50 de ani.
Minele sunt fabricate cu costuri mici, insa eliminarea uneia poate costa pana la 1.000 dolari. Minele pot fi ejectate, la rate de peste 1.000 pe minut, dar este nevoie de o zi intreaga pentru ca un expert calificat sa curete 20-50 metri patrati de teren contaminat cu mine.
Peste 20.000 de site-uri pe mai mult de 1.700 de facilitati militare americane sunt contaminate cu deseuri toxice conventionale provenite de la mine.
Potrivit datelor Organizatiei Natiunilor Unite, estimarea costurilor de anul trecut pentru curatarea minelor din 27 de state a costat o jumatate de miliard de dolari.
Investitii uriase in industria militara
Cantitatea de gaze cu efect de sera emise in timpul razboiului din Irak a fost echivalata cu cea provocata de 25 de milioane de masini timp de un an.
Estimarea a fost realizata de organizatia Oil Change International, care a studiat impactul unei economii bazate pe petrol asupra mediului si drepturilor omului.
Documentul mai arata ca banii investiti pana in prezent de SUA in acest razboi, de la inceputul lui echivaleaza investitia globala necesara pana in 2030 pentru a frana fenomenul incalzirii globale.
Potrivit raportului, razboiul este responsabil pentru cel putin 141 milioane de tone de dioxid de carbon, din martie 2003.
In anul 2006, SUA au cheltuit pentru razboiul din Irak mai mult decat au investit toate tarile lumii in energie din surse regenerabile.
Presedintele Barack Obama se angaja in timpul campaniei electorale ca va aloca in urmatorii 10 ani circa 150 miliarde de dolari pentru progresul tehnologiei de noua generatie destinate productiei de energie verde. Aceeasi suma a fost cheltuita de SUA in doar 10 luni ale razboiului din Irac.
Cititi si:
