La jumatatea lunii aprilie, barajul de la Vidra, din judetul Valcea, va intra intr-un proces de retehnologizare, realizat cu bani de la Banca Mondiala. Timp de trei luni, vanele barajului vor fi deschise, iar raul Lotru si afluentii sai vor curge in regim natural, pentru prima data din 1972, cand a fost amenajat barajul. Astfel, zeci de familii care si-au construit casele in zonele inundabile din sectoarele Voineasa, Malaia si Brezoi ar putea fi afectate de debitele Lotrului si ale afluentilor sai.
„Teoretic, ne-am luat masuri”
Autoritatile trebuie sa goleasca partial lacul de acumulare de la Vidra. Cea mai mare parte din volumul total de apa, de 340 de milioane de metri cubi, va fi transformata in energie elec trica la hidrocentrala de la Ciunget, iar pe Lotru vor fi deversate opt mi lioane de metri cubi. In lacul de acumulare vor mai ramane in jur de 21 de milioane de metri cubi. „Este pentru prima data in Romania cand se face golirea de fund a unui lac de acumulare, iar operatiunea are si necunoscute. Teoretic, ne-am luat masuri si pentru cele mai pesimiste scenarii. Dar depindem in mare masura de factorul natural. Daca va plo ua foarte mult in aval de captarea Vidra exista pericolul sa se produca inundatii”, explica Ion Stoenescu, director tehnic al Directiei Apelor Olt.
Lotrul are primavara un debit multianual lunar de 10-12 metri cubi pe secunda. Astfel, pana la deschiderea vanelor, autoritatile trebuie sa curete si sa amenajeze valea Lotrului, pentru a putea prelua debite de pana la 40-50 de metri cubi pe secunda. „Ne rugam sa nu ploua, asta putem face. Prin anii ’70, inainte de a fi amenajat barajul, au fost niste inundatii mari de tot, pluteau casele ca barcile pe Lotru. Multa lume a suferit atunci”, isi aminteste localnicul Ion Margu.
„Mi-am asumat riscul”
Desi legea interzice constructia de imobile in albia minora sau majora a unui rau, autoritatile locale au inchis ochii si le-au permis localnicilor sa construiasca unde au vrut. In zona Voineasa, raul Lotru strabate centrul comunei, iar in unele locuri, albia este mult ingustata din cauza vilelor de doua sau trei etaje ridicate dupa ’90. „Nu pot spune cine este vinovat ca au construit oamenii acolo. In perioada aia nu eram in primarie, am inteles ca au autorizatiile si avizele necesare sa construiasca.
Eu stiu ca sunt in pericol sa fie inundate in caz ca ploua vreo 30 de locuinte”, spune Miron Nicolae Bucur, viceprimarul comunei Voineasa. Iar la Brezoi, intreg satul Pascoaia este situat intr-o zona inundabila. „Si de la Ape mi-au dat aviz ca pot sa construiesc pe riscul meu, cu conditia sa nu am pretentii in caz de inundatii. Mi-am asumat riscul pentru ca nu am teren in alta parte”, sustine Silviu M., proprietarul unei case ridicate pe malul Lotrului.
SOLUTII
Declaratii notariale pe propria raspundere
Reprezentantii Directiei Apelor Olt puteau sa-i amendeze pe primarii care au dat aceste autorizatii, cu sume de pana la 70.000 de lei, insa in 20 de ani nu s-a aplicat nicio sanctiune. Mai mult decat atat, autoritatile incearca acum sa se puna la adapost cu tot felul de documente, care sa-i absolve de orice vina. „Casele nu mai pot fi demolate. Tot ce mai putem face este sa obtinem declaratii notariale de la toti proprietarii ca nu au pretentii in caz de inundatii”, spune Ion Stoenescu, director tehnic Directia Apelor Olt.
