Agentia Europeana de Mediu a avertizat, intr-un raport dat publicitatii in aceasta saptamana, ca Europa se va confrunta cu imputinarea resurselor de apa si cu secete tot mai severe si mai frecvente. Solutia, sustinea Agentia, nu mai este de a creste proviziile de apa prin supraexloatare, ci de a reduce cererea, alaturi de taxarea apei pentru toate sectoarele, inclusiv in agricultura, in functie de volumul de apa folosit.
Deoarece nici Romania nu este ocolita de problemele identificate la nivel european si pentru ca s-a confruntat cu seceta, canicula si aridizare, evz.ro a discutat cu climatologul Roxana Bojariu, conducator al Grupului de Cercetari Climatice din cadrul Administratiei Nationale de Meteorologie.
Evz.ro: Care sunt cauzele ce duc la imputinarea resurselor de apa?
Cauzele sunt complexe. Sunt cauze care tin chiar de schimbarea climei, mai ales pentru sudul Europei, unde exista o tendinta, observata deja, de diminuare a precipitatiilor, precipitatii care conduc la formarea de resurse de apa. Experimentele cu modelele climatice arata ca aceasta stare se va agrava in viitor. In sudul si sud-estul Europei, deficitul de precipitatii va fi din ce in ce mai accentuat, odata cu fenomenul de incalzire globala. In timpul verii, modelele arata ca si pentru Europa centrala vor fi probleme legate de secete si, in general, secetele vor fi mai intense si mai frecvente in anii ce vin daca se continua procesul de incalzire globala.
Acesta este unul dintre factori. Dar exista si factori legati de gestionarea resurselor de apa. Practic, resursele de apa sunt din ce in ce mai mult folosite pentru dezvoltare in industrie, in agricultura. Bineinteles, si pentru consumul din sistemul public.
Pana acum, se pare ca aceasta dezvoltare nu a tinut cont de latura durabila, astfel incat preocuparile pentru a folosi apa cu eficienta ridicata nu au fost atat de importante. Daca a fost nevoie de dezvoltare, s-a folosit pur si simplu mai multa apa, fara a se incerca o eficientizare si fara sa se caute acele solutii care sa duca la o folosire durabila a apei. Nu se mai poate merge asa, chiar in cazul statelor care nu au probleme atat de mari, precum cele din nordul Europei.
Romania ar urma sa fie afectata de acesta problema, a imputinarii resurselor de apa?
Da, bineinteles. In primul rand, din punctul de vedere al resurselor de apa, Romania nu se gaseste printre cele mai avantajate state din Europa. In schimb, atunci cand se face o ierarhie privind consumul de apa, ne plasam printre primele locuri. Nu este deloc in regula, pentru ca arata ca exista o folosire ineficienta, pe baza unor resurse limitate. Cel putin pentru anotimpul de vara, sunt regiuni intinse din Romania care vor suferi din cauza precipitatiilor reduse.
Una dintre solutiile propuse de Agentie era taxarea apei, inclusiv pentru agricultura, in functie de volumul de apa folosit. E o solutie buna?
Eu nu sunt un specialist in economie si in agricultura. La o intrebare de tipul acesta, nu pot sa va raspund decat ca un cetatean obisnuit. Da, ca cetatean obisnuit, mi se pare normal sa existe o contorizare foarte buna, o eliminare a pierderilor din sistem. Numai gandindu-ne la sistemul public de distribuire a apei si la ineficienta lui, ne putem da seama ca limitand aceste pierderi am putea sa dispunem de o resursa foarte imporanta.
Insa pentru o tara unde agricultura e inca de subzistenta, taxarea va fi o problema cu atat mai mare. Pana la taxare, in cazul special al tarii noastre, unde din pacate agricultura nu este foarte dezvoltata, exista si alte masuri: sfatuirea celor care cultiva, astfel incat ei sa gaseasca acea combinatie optima de specii cultivate si de metode de irigatii, sa foloseasca optim apa, sa evite folosirea acelor culturi care consuma foarte multa apa (de exemplu, rapitza, bumbacul, orezul; in schimb, orzul si sorgul sunt plante cu un consum mic de apa), mai ales in zonele unde exista deja probleme.
Ce pot face oamenii obisnuiti, care nu lucreaza in agricultura, pentru a limita aceste pierderi?
E clar ca ar trebui sa fie incurajte contorizarile pe scara cat mai larga, sa se contorizeze toata resursa de apa distribuita prin sistemul public si oamenii obisnuiti ar putea sa economiseasca apa, prin gestionarea mai buna a instalatiilor. Daca iti curge apa la baie, poti sa repari imediat, in asa fel incat sa reduci pierderile. Pe urma, folosirea eficienta la dus, la tot ceea ce presupune folosirea apei in gospodariei. Asta presupune si o promovare a problemei. Nu prea am auzit multe lucruri spuse in legatura cu economisirea apei. E foarte important ca cei care fac educatia si factorii de decizie sa informeze publicul in privinta constientizarii problemelor.
O alta solutie propusa era folosirea apei reziduale tratate. La ce se refera exact aceasta solutie?
Practic, e vorba de acele statii de epurare a apei. Si aici Romania cred ca iarasi sta destul de prost. De exemplu, Bucurestiul inca nu are o statie de epurare. A fost inceputa constructia, dar cea mai optimista data pentru terminarea ei este 2013.
O alta metoda este cea a „recoltarii” apei de ploaie. Asta e o solutie pe care gospodariile taranesti o foloseau si, intr-un fel, e o chestie de care omul obisnuit nu este atat de departe. Eu stiu ca lucrul acesta se intampla. Bunicii mei de la tara pastrau apa de ploaie pentru spalat, spuneau ca are proprietati mai bune. Si avem un procent destul de mare de populatie rurala.
Agentia Europeana de Mediu avertiza ca trebuie ca statele membre sa alcatuiasca planuri de management al secetei. Romania are asa ceva?
Avem si noi. S-a facut asa ceva la Ministerul Agriculturii, in 2008 (Strategia Nationala privind Reducerea Efectelor Secetei).
Petre Stanciu, directorul Institutului National de Hidrologie si Gospodarire a Apelor, a spus la un moment dat ca s-ar putea ca populatia din sudul Romaniei sa inceapa sa migreze, tocmai din cauza deserfiticarii terenurilor agricole de acolo. Credeti ca s-ar putea ajunge aici?
Acesta este un scenariu. Trebuie sa priviti lucrurile astea nu ca pe o previziune, ci ca pe un scenariu posibil, daca situatia se inrautateste foarte mult si daca nu se iau masuri nici pe planul diminuarii efectului global al schimbarilor climatice prin reducerea emisiilor, si nici nu se iau masuri. Greu de crezut totusi pentru ca, pana la urma, integrarea in UE inseamna si un proces prin care se incearca obtinerea unui nivel foarte apropiat de dezvoltare pentru toate regiunile.
Exista asa-numitul principiu al coeziunii si al solidaritatii, precum si mecanisme in cadrul UE care intervin imediat ce apar dezechilibre, tocmai pentru a reduce astfel de constraste.
Astfel de scenarii sunt mai probabile in regiuni din Africa, Asia, din tari in curs de dezvoltare. Si in Europa vor fi probleme, dar tipul de abordare din Europa este cel al eliminarii disparitatilor si al coeziunii si solidaritatii. Eu cred in eficienta mecanismelor europene.
Care sunt zonele din Romania care sunt afectate de aceasta desertificare?
Sunt zone din tara care sunt mai vulnerabile aridizarii, si astea sunt zonele din extremitatea sudica si din Dobrogea. Eu prefer in locul desertificarii, termenul de aridizare. Procesul de aridizare este unul complex. Un astfel de fenomen tine atat de factori climatici naturali, cat si de factori antropici, datorati interventiei omului in sistem. Schimbarea climei, din cauza emisiilor gazelor cu efect de sera, este unul, dar exista si interventii umane locale, cele de tipul despaduririlor sau, in cazul Luncii Dunarii, eliminarea zonelor umede, care apareau prin fluctuatiile anuale ale debitului Dunarii.
Prin aceste fluctuatii, erau anumite zone in Lunca Dunarii, sau in apropiere, care erau din cand in cand inundate si contribuiau la moderarea fenomenelor extreme in acea zona. Filozofia aceasta a pastrarii zonelor umede este una care incepe sa castige teren, inclusiv la noi.
Cea veche era una mai interventionista. Lozinca anilor ‘60 si ‘70 , in timpul regimului comunist, era sa redam agriculturii cat mai mult teren si atunci se intervenea tocmai in aceste zone umede naturale. Si se desecau aceste zone. Or, interventia a produs mai mult rau de cat bine pentru ca a stricat echilibre si a contribuit la intensificarea aridizarii acestei zone. E un exemplu de interventie nefericita, umana, care a accentuat aridizarea.
