Isi spun freegani si consuma putin. Minim. Mananca din tomberoanele supermarketurilor, se imbraca cu hainele parintilor sau bunicilor, lucreaza doar cat este necesar. E o lume bizara, pe care nu multi o accepta, dar o lume situata dincolo de lacomie, conformism, consum nesabuit.
Daca ii vezi cu nasul afundat in tomberon, te-ai gandi ca sunt muritori de foame, cersetori. Dar, daca ii intrebi ce fac, te vor chema langa cosul de gunoi si iti vor arata ce e in el: fructe si legume intacte, fainoase si alte alimente cu care ai putea pune linistit oala cu apa la foc. Iar, daca ti-ar servi ciorba fara sa iti spuna de unde au luat ingredientele, ai manca-o exact ca intr-un restaurant.
Carnea nu-i intereseaza. Lactatele, ouale – la fel. Freegan este un cuvant care vine de la "free" (liber) si vegan (veganismul exclude folosirea animalelor pentru mancare sau alt scop). Sunt freegani full-time si freegani part-time. Primii sunt foarte putini, al doilea grup este mai mare. Cel putin asa spune un austriac care a incercat aceasta viata si crede ca face un lucru util pentru Glob.
Aruncatul mancarii – deprindere de capitalist
"Visez sa am un Ferrari", glumeste Felix Hnat, un austriac de 27 de ani care a povestit pentru evz.ro cateva dintre "deliciile" vietii de freegan.
"A fost o gluma", aduaga el imediat. "Cea mai mare dorinta a mea ar fi o lume mai pasnica, cu mai putine razboaie, fara violenta, mai putine masini, fara animale ucise aiurea, un mediu sustenabil si cai alternative de organizare economica".
E un vis maret, expus intre doua partide de "diving" prin gunoaie. Adica de cautat mancaruri in tomberon. Il intrebam cum il privesc oamenii cand face asta. "Nu e mare lucru. Oamenii indragesc ideea, deoarece, chiar daca si ei sunt consumatori, multora nu le place aceasta deprindere din capitalism, de a arunca lucrurile", spune Felix.
