Livia Cimpoeru
Dupa cel puțin trei ani de tergiversari, o eventuala blocare a construirii monumentului risca sa puna Romania intr-o poziție delicata in fața comunitaților evreiești. Controversa legata de amplasarea, in Parcul Brezoianu, a Memorialului Holocaustului – un proiect cunoscut de trei ani dar contestat abia acum de organizațiile ecologiste – risca sa creeze o situație delicata, din care imaginea Romaniei ar putea avea de suferit. Pe de-o parte, ecologiștii amenința ca vor bloca in justiție construcția monumentului, acuzand primaria de continuarea „genocidului spațiilor verzi”, prin sacrificarea a 3.000 de metri patrați de spațiu verde din centrul Capitalei.
De cealalta parte, reprezentanții comunitații evreiești din Romania denunța balbele autoritaților, care amana de mai bine de trei ani construirea monumentului, aratand ca in spatele „taraboiului” din ultima perioada se ascund, de fapt, interesele anumitor persoane care nu sunt de acord cu existența sa.
Miniscandalul cu iz dambovițean ar putea avea consecințe neplacute pe plan extern și l-ar putea pune intr-o situație dificila pe președintele Traian Basescu in timpul apropiatei sale vizite in Israel, stat fața de care se angajase ca monumentul va fi gata pana la sfarșitul anului 2008. La aceasta, se adauga cuvantul dat recent de ministrul de externe, Cristian Diaconescu, care, in timpul unei intalniri in SUA, a promis liderilor
comunitații evreiești ca va grabi implementarea proiectului.
„Avize ilegale”
Organizațiile nonguvernamentale (ONG) de mediu susțin ca parcul figureaza cu statut de spațiu verde in documentația de urbanism a Primariei Sectorului 5. Astfel, arata ecologiștii, „Planul Urbanistic Zonal necesar construcției, adoptat in octombrie 2008 de Consiliul General al Primariei, este ilegal, deoarece incalca legea care interzice schimbarea destinației spațiului verde”. „Mai mult, Agenția locala de mediu a aprobat construcția fara ca lucrarea sa fie introdusa in comisia de avizare tehnica de specialitate”, subliniaza Dan Trifu, președintele fundației Eco-Civica.
Argumentele ONG-urilor se leaga și de mutarea pe un alt teren a 32 de arbori, care, in lipsa unei pregatiri prealabile de trei ani, nu pot supraviețui. Primaria Capitalei n-a catadicsit sa demareze aceste pregatiri, deși ar fi avut la dispoziție acest interval.
Piatra de temelie a monumentului a fost pusa in parc inca din octombrie 2006, in prezența președintelui Traian Basescu și a ministrului culturii de la acea vreme, Adrian Iorgulescu.
Acțiune in justiție
La inceputul saptamanii trecute, imediat dupa ce primaria a semnat avizul de defrișare a parcului, ONG-urile au anunțat ca vor acționa in instanța autorizația de construcție obținuta de Ministerul Culturii și ca vor solicita o ordonanța președințiala de suspendare a lucrarilor pana la rezolvarea pe fond a cauzei.
Demersul vine insa la jumatate de an dupa ce proiectul a fost supus dezbaterii publice, la Primaria Capitalei. Dezbaterea a avut loc in septembrie 2008, fara ca cineva sa-și exprime public nemulțumirea.
Pe de alta parte, directorul Administrației Monumentelor și Patrimoniului Public din Primaria Capitalei, Florin Necula, a declarat ca, in 2006, la momentul adoptarii proiectului, el nu a fost consultat. „Aș fi vrut sa fiu invitat, dar nu s-a intamplat. Ministrul (culturii – n.r.) a hotarat asta fara sa se consulte cu primaria”, arata Necula.
Interese…
Președintele Eco-Civica, Dan Trifu, a ținut sa precizeze ca ONGurile nu au fost niciodata impotriva construcției monumentului, ci impotriva amplasarii acestuia pe spațiul verde. „Noi știm foarte bine prin ce tragedie au trecut evreii și chiar vrem sa-i sprijinim. N-am vrea insa nici sa dam apa la moara celor care abia așteapta sa gaseasca un motiv ca sa fie impotriva lor”, a subliniat
Trifu. Potrivit acestuia, ONG-urile vor incerca o negociere cu reprezentanții comunitații evreiești pentru schimbarea amplasamentului.
Premisele nu se arata insa favorabile. „Nu vreau sa-i cunosc pe cei puși de alții sa faca taraboi. Nu am ce sa negociez, pentru ca nu ne implicam in aceasta problema. E penibil ce se intampla. De ce nu s-a sesizat nimeni cand s-a taiat padurea Baneasa?”, a replicat vice pre șe dintele Federației Comunitaților Evreiești din Romania, Paul Schwartz. El a denunțat, in schimb, tergiversarile care au dus la amanarea cu trei ani a construcției. „Pana la urma, e in joc imaginea Romaniei in lume. Nu e monumentul nostru, e al statului roman. Il fac, bine, nu-l fac, iarași bine!”, a conchis Schwartz.
… imobiliare
Virgil Nițulescu, fost secretar de stat in Ministerul Culturii, insarcinat in trecut cu supervizarea proiectului, spune ca in spatele tergiversarilor s-ar fi aflat de fapt interese de natura imobiliara, primaria avand alte ganduri cu terenul respec tiv. „Primaria voia, de fapt, sa construiasca o parcare subterana, care intra și sub zona parcului. Insa monumentul are, la randu-i, elemente subterane. Practic a fost vorba de ciocnirea a doua proiecte”, explica el. Nițulescu susține ca, pe langa nenumaratele obstacole de natura birocratica, proiectul a fost amanat cu buna-știința de primarie.
Intr-un comunicat referitor la cererea ONG-urilor ca amplasamentul Memorialului sa fie schimbat, Ministerul Culturii precizeaza ca „așa cum un gest restaurator autentic exclude echivocul și parțialitatea, in același fel un astfel de monument nu poate fi realizat decat intr-un loc central al spațiului public, și nu intr-unul aflat la periferia cotidianitații”. Ministerul s-a angajat ca, in schimbul defrișarii, sa planteze in Parcul Izvor de patru ori mai multe plante decat in Parcul Brezoianu.
Dincolo de conflictele locale
Intr-o declarație acordata EVZ, ministrul de externe Cristian Diaconescu a aratat ca edificarea Memorialului este o chestiune care trebuie ințeleasa la justa valoare de toate parțile implicate, fiind „un gest cu o simbolistica ce depașește nivelul unei conflictualitați locale”.
„In aceasta perioada de criza economica, cand gesturile și atitudinile xenofobe apar in diverse colțuri din Europa, este bine sa reamintim ce s-a intamplat in urma cu 75 de ani, cand, pe fondul unei crize similare, s-a generat o reacție de respingere, uneori violenta, fața de anumite categorii etnice”, a mai spus Diaconescu.
Potrivit acestuia, exista semnale ca, la inaugurarea Memorialului, Romania va avea parte de un moment internațional important. „Am promisiuni de la șefii comunitaților evreiești ca vor fi prezenți jumatate dintre liderii europeni, care ințeleg simbolistica acestei inaugurari”, a precizat ministrul.
CREAŢIE
In Memoriam
Monumentul Holocaustului, o creație abstracta a sculptorului Peter Jacobi, va fi ridicat in memoria crimelor comise in timpul celui de-al Doilea Razboi Mondial impotriva comunitații evreiești și a comunitații rome. Acesta urmeaza sa ocupe o suprafața de 2.894 de metri patrați pe terenul actualului Parc Brezoianu, aflat in perimetrul strazilor inginer Anghel Saligny, Mihai Voda, Brezoianu și Lipscani. Monumentul va cuprinde cinci piese: un Memorial, Steaua lui David, Via Dolorosa, Roata Ţiganilor și Coloana, aceasta din urma avand o inalțime de șapte metri.
Potrivit proiectului, 20% din suprafața va fi ocupata de spații verzi. Inițiativa realizarii monumentului aparține Ministerului Culturii, ca urmare a recomandarilor Comisiei internaționale pentru studierea Holocaustului din Romania (Comisia Wiesel) și a consultarilor cu reprezentanți ai Federației Comunitaților Evreiești din Romania și cu supraviețuitori ai Holocaustului.
PRO SI CONTRA
Vecinii vad monumentul la periferie
Bucureștenii care locuiesc in zona Parcului Brezoianu ar prefera ca monumentul sa fie mutat mai la periferie. Sunt contraziși, insa, de cei din cartierele marginașe. „Deci aici vor sa-l faca, bandiții!”, scrașnește din dinți Ion Mușat, aflat in plina dezbatere cu vecinul lui, la fel de inverșunat impotriva construirii monumentului pe locul parculețului lor. „Nu sunt de acord! Sunt atatea locuri unde ar trebui sa se faca monumentul. Este o oaza de verdeața pentru toți locuitorii din zona. Aici Oprescu a greșit, daca ii lasa sa faca”, spune apasat și Constantin Radoi.
Ştefania trece zilnic prin fața parculețului, in drum
spre serviciu, și puncteaza scurt: „Sunt bolnavi, sa nu faca asta! Spațiul verde trebuie sa ramana, sa-i trimita cu monumentul mai la margine!”.
Ioan Bulcuș locuiește in Balta Alba, dar se declara cunoscator al Bucureștiului și considera o idee buna ridicarea edificiului. „E util și ca parc, dar nu-și prea indeplinește rolul pentru ca este mic
și e intr-un loc foarte poluat. In schimb, Holocaustul a fost un eveniment important in istoria omenirii și trebuie sa amintim cumva de asta. Atunci au avut de suferit, pe nedrept, atația oameni valoroși și ar merita sa aiba un lacaș pentru pomenirea lor”, spune acesta. (Andreea Archip)
