Judetul Cluj dispune de 410 mii de euro pentru ca motii sa poata folosi sursele neconventionale de energie. Numarul caselor care-si obtin apa calda cu ajutorul panourilor solare si al scolilor incalzite cu rumegus pe post de combustibil ar putea creste semnificativ in urmatorii ani in zona Muntilor Apuseni. Reprezentanta Consiliului judetean (CJ) Cluj la Bruxelles a obtinut o finantare de 410 mii de euro pentru a identifica unde si cat de eficient se pot folosi sursele neconventionale de energie in judet, precum si potentialul combustibilului din rumegus pentru zona Apusenilor.
Subventii de la stat
"Studiile noastre vor identifica, in primul rand, nevoile comunitatilor, atat ale micilor comune, cat si ale oraselor, precum si potentialul zonelor respective: ce exista si cum se poate folosi. In urma acestor demersuri, vom selecta sase posibile proiecte, pentru care vom realiza studii de fezabilitate. Acestea vor putea fi folosite pentru obtinerea unor alte finantari europene, de aceasta data pentru investitii", a explicat Bogdan Rogin, reprezentantul CJ Cluj la Burxelles. Potrivit acestuia, proiectul prezentat ieri se va incheia la sfarsitul anului 2009, data la care se va sti cu exactitate unde si cum se poate obtine energie din surse alternative.
"Uniunea Europeana aloca sume nerambursabile importante pentru asemenea investitii. In plus, in majoritatea tarilor membre ale Uniunii Europene, statul subventioneaza, intr-o forma sau alta, achizitionarea de tehnologie pentru obtinerea de energie neconventionala, lucru care speram sa se intample si in Romania", a precizat si Cristophe Grulois, directorul ERBE, firma belgiana care asigura managementul proiectului.
Acesta a povestit cum Belgia s-a orientat tot mai mult spre energia obtinuta din rumegus, in conditiile in care o asemenea investitie se amortizeaza in aproximativ 6-8 ani. In plus, pretul petrolului, care este folosit mai ales in zonele belgiene rurale pentru producerea energiei electrice, inregistreaza tendinte de crestere semnificativa in urmatorii ani.
5 gatere pentru o scoala
"In prezent, in Belgia, aproximativ 7% din energia electrica este regenerabila, iar in Franta – circa 8%. Tintele la nivelul Uniunii Europene sunt de 12% in 2012 si 20% in 2020", ne-a declarat Grulois. Potrivit acestuia, pentru locuinte cea mai accesibila varianta este folosirea de panouri solare pentru incalzirea apei, in timp ce o combinatie de panouri si o centrala pe baza de rumegus poate asigura tot consumul de energie electrica.
Aceasta varianta, insa, se recupereaza extrem de greu daca statul nu o subventioneaza deloc. In ceea ce priveste cantitatile de materie prima, pentru incalzirea unei scoli sau a unui dispensar de comuna, de exemplu, ajung deseurile de la 4-5 gatere din zona. "Primele obiective pot fi scolile sau primariile, care, pe baza studiului de fezabilitate, vor putea accesa fonduri europene si un credit bancar pentru acoperirea diferentei", a mai spus Rogin. De altfel, participantii la proiect vor incerca, tot dupa modelul belgian, cooptarea unor investitori straini pentru folosirea energiei alternative la sistemele centralizate de incalzire si energie electrica ale oraselor.
RETICENTA
Populatia, putin informata
Una dintre cauzele pentru care energia neconventionala se foloseste mai putin in Romania o constituie lipsa de informare a populatiei. "Prin proiectul "Rumegus 2000" s-au realizat in tara cinci centrale pe rumegus, dintre care una la Huedin. Aceasta trebuia sa deserveasca 270 de apartamente, dar am constatat ca lumea nu a prea acceptat ideea, mai ales ca trebuia sa-si cumpere robineti termostatati in apartament", a explicat Cornel Corha, seful filialei Cluj a Agentiei Romane de Conservare a Energiei. Spusele sale au fost completate de reprezentantii Agentiei pentru Protectia Mediului Huendoara, care au explicat ca e dificil sa afle de la reprezentantii firmelor din judet cate deseuri produc care pot fi folosite in acest sens.
Pentru mai multe informatii vizitati Evenimentul Zilei
