Cand auzim expresia „specii pe cale de disparitie”, ne gandim de obicei la locuri indepartate din padurea amazoniana, din Kenya sau din vreo insula exotica din arhipelagul indonezian. Din pacate insa, expresia nu este valabila numai pentru jungla cu vegetatie abundenta pe care o vedem la televizor, ci si pentru Romania.
Potrivit listei rosii intocmite in 2008 de Uniunea Internationala pentru Conservare Naturala (IUCN), Romania are mai multe specii de pasari amenintate (Threatened), incadrate in trei categorii.
AMENINTATE GRAV (Critically endangered). Nagatul de stepa si culicul mic sunt doua specii accidentale pentru Romania. „Pentru ultimii 20 de ani, nu exista semnalari dovedite ale acestor pasari”, spune Ciprian Fantana, managerul de proiecte de conservare din cadrul Societatii Ornitologice Romane.
AMENINTATE (Endangered). Rata cu cap alb este o specie rara, cu coada alcatuita din pene extrem de dure, si care la noi este oaspete de iarna, in special pe lacul Techirghiol.
Tot in Dobrogea, inca mai poate fi intalnit soimul dunarean. SOR a desfasurat in anii 2004 si 2005 un proiect de conservare a lui si a amplasat 14 cuiburi artificiale in zone impadurite, invecinate cu ariile de stepa. Scopul era acela de a ajuta soimul sa-si gaseasca cuiburi in apropierea zonelor de hranire.
Cuiburile artificiale erau alcatuite din scanduri, iar in interior aveau nisip si pietris marunt, in care femelele puteau forma o adancitura pentru a-si depune ouale. „Din pacate, nu prea au fost rezultate, multe cuiburi au fost furate, altele deteriorate”, spune Fantana.
650.000 de euro pentru a salva gasca cu gat rosu
Un alt oaspete de iarna la noi in tara este gasca cu git rosu, in special in regiunea lacului Razelm, din Dobrogea, si in estul Munteniei. In 2004, a fost demarat un proiect de peste 650.000 de euro, finantat in proportie de 75% din fonduri europene, pentru salvarea acestei specii de gasca, una dintre cele mai rare din lume.
„S-a cumparat un teren langa lacul Techirghiol, iar terenul a fost cultivat cu plante cu care gasca se hraneste, de exemplu grau si boabe de porumb, ca sa aiba hrana la indemana”, povesteste Fantana. Nu s-a observat insa o crestere a populatiei deoarece in apropiere s-a ridicat o ferma de piscicultura, iar din cauza deranjului gastele nu mai frecventeaza atat de mult lacul.
VULNERABILE (Vulnerable). Pelicanul cret cuibareste in Delta Dunarii. La ora actuala numarul lor nu depaseste, probabil, 500 de perechi clocitoare in Europa, potrivit SOR. Iarna, el se muta adesea inspre zonele de coasta. Spre deosebire de pelicanul comun, cel cret are partea inferioara a aripilor complet deschisa la culoare.
Acvila tipatoare mare poate fi intilnita in timpul iernii in Delta. Cuibareste foarte rar in nord-estul Europei, in tinuturi impadurite, adesea in apropierea lacurilor, a raurilor si a baltilor. Poate fi recunoscuta dupa tipetele inalte pe care le scoate, asemanatoare schelalaitului unui caine.
Singurele dropii pe care le mai avem vin din Ungaria
Exemplare razlete de dropie mai apar acum doar in vestul tarii, insa acestea provin din populatia cuibaritoare in Ungaria. In trecut, era foarte raspandita in Europa, iar la noi in campia Baraganului. Dropia este foarte timida si cuibareste pe campiile largi, deschise, fie stepa sau terenuri cultivate.
Cu o greutate de 8-16 kilograme, masculul este cea mai masiva pasare din Europa, iar in zbor arata ca o gasca enorma. In schimb, femelele sunt mai usoare si nu depasesc 5 kilograme.
“Jocul nuptial constituie o priveliste spectaculoasa. Masculul incepe prin a-si ridica coada si, tragandu-si gatul spre spate, isi umfla gatul ca un balon (capul aproape dispare); in acelasi timp, isi ridica mustatile zbarlite. (…) Aripile sunt rasucite in fata, iar punctul culminant este atins atunci cand intreaga pasare devine un ghem imens de puf alb”, Societatea de Ornitologie
De obicei, dropia este tacuta, insa in perioada de cuibarire scoate ocazional un strigat aspru, ca un latrat.
Garlita mica, specie foarte rara si care apare sporadic in timpul iernii, alaturi de acvila de camp si vanturelul mic (rar in Europa, cu exceptia Spaniei, unde este destul de comun), intregesc lista rosie a pasarilor vulnerabile din Romania. In ultimele decenii, nu au mai fost gasite cuiburi ale acvilei de camp.
Fara cale de intoarcere
Pentru unele specii de pasari nu se mai poate face nimic: au disparut deja de la noi. Cele mai emblematice sunt speciile de vulturi: zaganul, vulturul plesuv sur, vulturul negru si hoitarul.
„Primele trei au disparut in prima parte a secolului trecut, in special din cauza folosirii otravurilor (de exemplu stricnina) in combaterea carnivorelor mari (lupi). Hoitarul a cuibarit in Romania pana in anii ’80”, spune Fantana.
Care sunt cauzele disparitiilor?
• degradarea habitatului, cauzata de intensificarea agriculturii
• modificarile survenite in zonele umede (in special in zonele lacurilor si a celor inundabile de-a lungul Dunarii si a raurilor mari)
• managementul defectuos al padurilor si al pasunilor
• uniformizarea conditiilor de habitat din cauza interventiei umane, ceea ce afecteaza speciile care utilizeaza anumite tipuri de resurse
“Un pericol potential il reprezinta, in viitorul apropiat, si amplasarea fermelor eoliene pe traseele de migratie ale pasarilor”, mai spune managerul de proiecte al SOR.
“In primul rand, nu trebuie sa ne intereseze cum afecteaza societatea umana disparitia unor specii de animale, ci faptul ca acele specii dispar pentru totdeauna, chiar daca acest fapt are sau nu are implicatie directa pentru om”, Ciprian Fantana
In Romania, ariile naturale protejate acopera o suprafata de 17,8 % din teritoriul tarii (rezervatii, parcuri, arii speciale de protectie avifaunistica si situri de importanta comunitara).
Avem 108 Arii de Protectie Speciala Avifaunistica (APSA), care reprezinta 12 % din suprafata tarii.
In total, au fost propuse 130 de Arii de Importanta Avifaunistica (AIA), insa numai 38 dintre ele au fost desemnate Arii de Protectie Speciala Avifaunistica in intregime. 21 de nu au fost desemnate, iar 71 au fost desemnate doar partial.
Potrivit lui Fantana, aceasta situatie afecteaza mai multe specii de pasari. Daca nu va atinge procentul stabilit de Uniunea Europeana privind suprafata ce trebuie declarata arie protejata, “Romania va fi trimisa in fata Curtii Europene de Justitie”, avertizeaza el.
Disparitiile cumulate ale mai multor specii pot afecta circuitele din natura si pot influenta inclusiv societatea umana, conchide Fantana.