Oamenii care locuiesc in apropierea haldei de slam de bauxita apartinand SC Alum SA spun ca au de suferit din cauza „prafului rosu”.
Halda de slam de bauxita din apropierea orasului Tulcea le da de peste 30 de ani batai de cap localnicilor, dar si tulcenilor din satele invecinate. Odata cu venirea primaverii, nori mari de praf rosu, manati de vant, se indreapta spre oras.
Oamenii spun ca praful ucide natura, se depune pe case, intra in fantani si, ce e mai grav, in plamanii oamenilor. „Pai, a murit tot ce e aici, toti pestii din balta, era stuf, era papura, nu a mai ramas nimic”, spune un batran aproape orb, a carui casa se afla la doi pasi de halda.
Localnic mort in chinuri groaznice
Localnicii spun ca multi dintre ei sufera de diverse boli care si-ar putea avea originea in praful de bauxita. „Ne afecteaza capul, ochii, plamanii, dar cui sa ne plangem, primarului? Nu face nimic, e de la astia de la alumina”, se plange si tulceanul Neculai Dutu. Halda de slam are o suprafata de 80 de hectare si, dupa spusele unor localnici, „pe alocuri o adancime de 50 de metri”.
Este imprejmuita de un gard din sarma ghimpata, iar la poarta troneaza un panou urias care interzice accesul in incinta pentru ca este „proprietate privata Alum SA Tulcea”. Suprafata a fost imprejmuita dupa ce, in urma cu doua ierni, un localnic a murit in chinuri groaznice incercand sa scurteze drumul spre casa.
Halda este acoperita de o crusta rosie care provine de la slamul ramas in urma procesarii bauxitei. Din loc in loc, crusta este alba de la soda caustica cu care se amesteca bauxita pentru obtinerea aluminei. Perimetrul haldei este strabatut de conducte subtiri din care ar trebui sa tasneasca apa sa ude zecile de hectare de slam si care ar impiedica ridicarea prafului toxic. „Dar nu se intampla asa, pentru ca, pe timpul iernii, instalatiile de udat sunt oprite pentru a nu ingheta”, spune ingrijorat comisarul-sef al Garzii Nationale de Mediu, Octavian Marius Popa.
Ministerul nu are bani
Seful Garzii Nationale de Mediu este din Tulcea si ne povesteste ca o ruda de-a sa care a muncit ani de zile la fabrica de alumina a murit de cancer. Mai spune ce grav este faptul ca pana acum nu s-a putut efectua vreo masuratoare asupra gradului de toxicitate al haldei.
„Am facut licitatie, am selectat chiar si firma care ne-ar putea oferi aparatura necesara pentru stabilirea gradului de pericol al prafului de bauxita, dar Ministerul Mediului nu ne-a dat banii, asa ca nu putem face mare lucru, singurul aparat sunt plamanii nostri”, spune Octavian Marius Popa.
La randul sau, comisarul-sef al Garzii de Mediu Tulcea, Gabriela Soparla, spune ca, in acte, halda de slam figureaza ca loc de depozitare pentru deseuri nepericuloase. Asta pana nu incepe sa bata vantul, iar praful rosu antrenat spre asezarile din vecinatate „creeaza disconfort, dar trebuie demonstrat ca el reprezinta un pericol prin soda caustica pe care o contine”.
Asa ca, in lipsa aparatelor de masura a gradului de toxicitate, singurii care au curaj sa sustina ca au de suferit de pe urma prafului rosu sunt localnicii. Incercand sa stam de vorba cu cineva din conducerea fabricii de alumina, am aflat ca directorul general este bolnav, „e in concediu medical si nu se mai intoarce, a renuntat la functie”.
Ca printr-o minune, instalatia de udat a inceput sa functioneze. A aparut si o autospeciala de la pompieri care ajuta la stropit. In scurt timp, vine si reactia din partea conducerii societatii. „Slam vine din germana si inseamna noroi. Noroiul din halda de slam e rosu pentru ca are in continut oxizi multi de fier”, explica Dan Gheorghe, directorul adjunct de la Alum SA Tulcea, sintagma halda de slam.
ISTORIE
In locul fabricii, cartier de vile
SC Alum SA Tulcea este o societate producatoare de alumina calcinata, materia prima necesara in producerea aluminiului, a produselor ceramice, cimentului, precum si in tratarea apei. Uzina a fost pusa in functiune in 1973, iar din anul 2005 a fost preluata de Grupul Marco, din grup, pe langa furnizorul de materie prima tulcean, mai facand parte si ALRO Slatina.
In 2006, activitatea la Alum a fost oprita, oficial, pentru retehnologizare si sute de muncitori au fost disponibilizati. Acum, ultimii 400 de angajati cer sa fie disponibilizati pentru a incasa salarii compensatorii. In Tulcea se zvoneste ca fabrica se va desfiinta, in locul ei urmand sa apara un cartier rezidential, iar materia prima pentru ALRO Slatina va fi adusa din Ucraina de la alte combinate care apartin aceluiasi grup.
