Agenția Spațială Europeană a lansat un satelit care măsoară carbonul stocat în pădurile tropicale greu accesibile. Datele colectate vor sprijini estimarea biomasei, monitorizarea defrișărilor și dezvoltarea proiectelor pentru piețele voluntare de compensare. Radarul pătrunde prin coronament și nori, oferind informații utile pentru politici climatice și trasabilitatea lanțurilor de aprovizionare.
Agenția Spațială Europeană (ESA) a lansat recent satelitul Biomass, un instrument revoluționar destinat monitorizării cantității de carbon stocată în trunchiurile și ramurile copacilor din pădurile tropicale.
Satelitul a fost lansat de la stația Kourou din Guiana Franceză și va folosi tehnologie radar de bandă P pentru a obține date care nu puteau fi colectate până acum din spațiu.
Ce face diferit satelitul Biomass
Spre deosebire de radarele sateliților existenți, care pot capta doar imagini de suprafață, radarul cu bandă P al satelitului Biomass are o lungime de undă suficient de mare pentru a penetra coronamentul pădurilor și a analiza structura lemnoasă internă a vegetației.
Antena sa, cu un diametru de 12 metri, este desfășurabilă și va funcționa similar unui scaner CT, analizând fâșii de pădure la fiecare trecere.
Conform profesorului John Remedios, director al National Centre for Earth Observation, „Ne dorim cu adevărat să «interogăm» aceste păduri. De fapt, ne putem uita în interior„.
Scopul este de a obține pentru prima dată o estimare precisă a masei lemnoase și implicit a cantității de carbon stocat în regiuni precum Amazonul, Congo și Indonezia.
De ce contează aceste date
Cantitatea de carbon din atmosferă este un factor cheie în schimbările climatice globale.
Pădurile tropicale acționează ca un rezervor natural de carbon, dar până acum, cercetătorii s-au bazat pe extrapolări din măsurători la sol pentru a estima stocurile de carbon.
Aceste metode au o marjă mare de eroare și nu oferă o imagine completă la nivel global.
Profesorul Mat Disney, expert în teledetecție la University College London, a explicat pentru BBC: „Înțelegerea noastră actuală este foarte lacunară, deoarece este foarte, foarte dificil de măsurat. În esență, este vorba despre încercarea de a cântări cantitatea de carbon stocată în un trilion și jumătate de copaci, aflată la tropice. Sateliții sunt într-adevăr singura modalitate de a face acest lucru în mod consecvent.”
Beneficii și aplicații
Biomass va trimite date care vor ajuta la construirea unor hărți anuale ale stocării și pierderii de carbon prin defrișare.
Aceste informații vor fi folosite de comunitatea științifică, dar și de factorii de decizie politicieni sau autorități de mediu pentru a monitoriza respectarea angajamentelor privind reducerea defrișărilor.
Radarul satelitului poate penetra nu doar coronamentul, ci și norii, un avantaj important în regiunile tropicale, unde acoperirea noroasă este frecventă.
„Observațiile satelitale precum cele din programul Landsat sunt afectate puternic de nori. În regiunile tropicale, aceștia sunt prezenți o mare parte din timp, deci nu poți vedea zone întregi din pădure„, a declarat Disney.
Promisiuni globale vs. realitate
În cadrul COP26, peste 140 de lideri globali au semnat Declarația de la Glasgow privind pădurile, angajându-se să oprească defrișările până în 2030.
Aceste state reprezintă 85% din pădurile lumii, dar un raport publicat în 2023 de Forest Declaration Assessment arată că defrișările au crescut cu 4% față de anul precedent.
Lumea este cu 21% în urma traiectoriei necesare pentru atingerea obiectivului.
Parteneriat internațional și dezvoltare tehnologică
Proiectul satelitului Biomass a fost coordonat de Airbus, în colaborare cu ESA, Universitatea din Sheffield și parteneri din SUA.
Antena a fost construită cu sprijinul companiei americane L3Harris Technologies, specializată în sisteme desfășurabile pentru spațiu.
Dr. Ralph Cordey a precizat că: „Anumite elemente ale satelitului sunt de mari dimensiuni, inclusiv antena de 12 metri, care poate fi desfășurată. Este un pic ca și cum ai desfășura o umbrelă împreună cu toate componentele mecanice, dar în condiții de microgravitație”.
Următorii pași
Echipa de cercetători estimează că primele hărți detaliate vor fi disponibile în aproximativ șase luni de la lansare.
Datele vor continua să fie colectate pe o perioadă de cel puțin cinci ani.
În paralel, se vor face măsurători la sol pentru validarea datelor satelitare.
Această verificare este esențială pentru calibrarea modelelor și pentru creșterea acurateței predicțiilor privind stocurile de carbon.
Implicații pentru politicile climatice europene
Datele generate de satelitul Biomass vor contribui direct la formularea și implementarea politicilor europene de mediu și climă.
Uniunea Europeană și-a asumat, prin Pactul Verde European, neutralitatea climatică până în 2050, iar monitorizarea precisă a pădurilor este esențială pentru verificarea conformității statelor membre.
În plus, informațiile obținute vor susține sistemul UE de comercializare a certificatelor de emisii (ETS), oferind o bază de date riguroasă pentru a evalua contribuția pădurilor la reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră.
Datele colectate prin Biomass vor putea susține, de asemenea, raportările obligatorii ale statelor membre în cadrul regulamentelor privind utilizarea terenurilor, schimbarea destinației terenurilor și silvicultură (LULUCF), consolidate recent prin pachetul legislativ Fit for 55.
Cu aceste date, Comisia Europeană va putea formula mai eficient politici de sprijin pentru conservarea pădurilor și pentru adaptarea la schimbările climatice.
Date pentru piețele de carbon și auditarea lanțurilor de aprovizionare
Pentru companiile care investesc în proiecte de compensare, datele satelitului Biomass pot deveni o sursă de încredere.
Aceste date pot sprijini validarea și certificarea creditelor de carbon, conform standardelor utilizate pe piețele voluntare.
Informațiile pot fi integrate în raportările ESG, mai ales pentru firme cu amprentă mare de carbon, precum cele din agricultură.
Sectoare precum energia și industria extractivă pot folosi aceste date pentru a-și susține strategia de decarbonizare.
Companiile care se aprovizionează din regiuni tropicale pot folosi datele pentru auditarea traseului materiilor prime din păduri.
Aceste informații ajută la conformarea cu regulamente internaționale, precum regulamentul UE privind defrișările (EUDR).
EUDR impune trasabilitate clară pentru produse precum lemn, soia, cafea, cacao sau ulei de palmier.
Unilever, care achiziționează cantități mari de ulei de palmier, folosește date satelitare pentru verificarea provenienței acestuia. Compania vrea să evite lanțuri de aprovizionare legate de defrișări în zone tropicale vulnerabile.
Nestlé colaborează cu furnizori de date din satelit pentru a evalua riscuri de defrișare în aprovizionarea cu cacao și cafea.
Amazon a investit în tehnologii de teledetecție pentru a susține proiecte de conservare forestieră din zone tropicale. Această inițiativă face parte din programul său global de neutralitate climatică, anunțat pentru anii următori.
Prin urmare, Biomass nu este doar un instrument științific, ci și un activ comercial relevant în sustenabilitate și trasabilitate.
CITIȚI ȘI:
Certificatele de carbon se scumpesc: poluarea devine tot mai costisitoare
Calitatea aerului în România și legislația amprentei de carbon
Raport: Stadiul de inovație în captarea carbonului – de la ficțiune la piață de miliarde
