Organizațiile vechi de transfer de responsabilitate, care au timbre verzi mai scumpe decât cele noi, ar putea ajunge în incapacitate de plată dacă nu ating noua țintă de colectare a DEEE, de 65%, a subliniat Roxana Puia, de la Environ, în conferința Green Report „DEEE, ținte de colectare imposibile”.
Ținta națională de colectare a deșeurile de echipamente electrice și electronice (OIREP) a crescut din acest an la 65%, comparativ cu 45% în 2020, aducând o presiune în plus producătorilor, importatorilor și organizațiilor de preluare a responsabilității. Neatingerea acestei ținte va presupune penalități de 4 lei/kg.
Această creștere a țintei înseamnă și o creștere a timbrului verde, care însă va fi mai mică pentru organizațiile de transfer de responsabilitate (OTR) e noi, comparativ cu cele vechi, a explicat Roxana Puia, director de marketing Environ, în conferința Green Report.
„Anul ăsta s-a schimbat peisajul deșeurilor electrice și anume apariția unui număr foarte mare de organizații de colectare noi care, din cauza modalității de calcul al țintelor, în primii ani nu prea au ținte și abia în al patrulea an vor avea o țintă de 100%. Deci își permit tarife mai mici putând sa atragă producătorii. Însă eforturile pe partea de colectare și infrastructură au fost derulate de OTR-urile vechi, cu tradiție. Ne simțim vulnerabili din multe puncte de vedere anul acesta”, a susținut aceasta.
Din același registru al problemelor cu care se confruntă OTR-urile vechi, Puia a amintit și Rabla pentru Electrocasnice, care le îngreunează accesul la DEEE.
„Valoarea voucherelor acordate în campania Rabla este foarte mare raportat la cantitățile efectiv colectate. În 2019 au fost colectate 9.000 de tone, față de ținta de 120.000. Deci eficiența colectării nu este foarte mare. Și îngreunează munca OTR-urilor care, în acest an, sunt cu atât mai mult într-o situație delicată. Accesul nostru la deșeuri va fi din ce în ce mai greu și cu costuri din ce în ce mai mari.”
Reprezentanta Environ a explicat că neîndeplinirea țintelor pentru doi ani consecutivi însemna, până acum, pierderea licenței de operare și aplicarea unei amenzi contravenționale. Iar din acest an se adaugă și penalitatea de 4 lei per kilogram.
„Dacă nu îndeplinim ținta de 65% în 2021 înseamnă că acei 4lei/kg o să ne aducă într-o incapacitate de plată. Acum depinde cât de departe vom fi de cei 65%, dar riscul real este să intrăm în incapacitate de plată și să ne declarăm învinși. Producătorii vor fi nevoiți să migreze către celelalte organizații care dețin licențe de operare – care practică niște tarife de timbru verde mai mici, care sunt sub costurile reale de gestionare, dar care nu dețin nici infrastructura de colectare, nici know how-ul organizațiilor vechi. Dispariția dinozaurilor din piața DEEE-urilor ar însemna un regres pentru România”, a susținut Puia.
Acesta a mai arătat că o parte a problemei României, în legătură cu neatingerea țintelor naționale de colectare, o reprezintă mentalitatea nu doar a cetățenilor, dar în special a autorităților locale și chiar și a companiilor.
„Implicarea autorităților pe care am evaluat-o în trei ani fluctuează foarte mult. Sunt și autorități interesate să se implice în promovarea acestui gen de acțiuni, dar sunt și foarte multe autorități – predominante – care vor doar să bifeze pentru că știu că au o obligație. Este mult de lucru la nivel de mentalitate și nu e doar vorba de consumator sau de cetățean, ci e mult de schimbat la nivel de autoritate și chiar și la nivel de companii. Românii se declară interesați de protecția mediului, dar nu sunt dispuși să plătească pentru asta. Încă avem această percepție greșită că gunoiul nu se plătește. Nu percepem că reciclarea este un serviciu și ca lucrurile să se întâmple trebuie să ne asumăm pe bune, și nu doar pe hârtie, niște tarife reale”.
Citește și:
Ministrul Mediului: “Nu s-a pus până acum nicio secundă problema amânării acestor penalități”
