Venirea frigului a adus și un nou motiv de stres pentru români – facturile ridicate la electricitate și încălzire. Sărăcia energetică este un fenomen în România de ani de zile, însă abia în ultimii ani a început să fie un subiect discutat în societatea civilă și presa de specialitate.
Problema sărăciei energetice în România și în Europa
Sărăcia energetică este un fenomen care este întâlnit în special în comunitățile sărace sau în familiile aflate în risc de sărăcie.
Sărăcia energetică extremă este reprezentată prin lipsa efectivă a accesului la surse de încălzire – răcire sau la electricitate.
Sărăcia energetică ascunsă este caracterizată de diferite schimbări de buget și neglijare a nevoilor personale sau gospodărești pentru a-și putea permite plătirea facturilor. De asemenea, sărăcia energetică ascunsă poate duce la nevoia de a scădea temperatura unei locuințe pentru a putea plăti facturile, afectând confortul locuinței.
„Sărăcia energetică apare atunci când o gospodărie trebuie să își reducă consumul de energie într-o măsură care are un impact negativ asupra sănătății și bunăstării locuitorilor”, potrivit definiției Comisiei Europeane.
Conform datelor oferite de Eurostat, procentajul europenilor care nu și-au putut încălzi locuința într-un mod adecvat a crescut cu aproape 4 procente în ultimii 3 ani. În 2021, procentul era de 6,9% în timp ce în 2023 ajunsese la 10,6%.
Principalele motive care duc la sărăcie energetică sunt:
- veniturile reduse;
- prețurile crescute la energie;
- tipul de sistem de încălzire (centrală pe gaze, centrală electrică, centrală pe lemne, sobă pe lemne);
- cantitatea crescută de energie consumată;
- eficiența energetică scăzută a clădirii.
Comunitățile de energie – un răspuns colectiv
Ca răspuns la probleme care vin cu sărăcia energetică, specialiștii în energie și schimbări climatice recomandă înființarea comunităților de energie.
Chiar dacă definiția exactă a comunităților de energie poate fi diferită în funcție de specificul regional, acestea pot fi generic descrise ca „un grup care colaborează pentru a produce, distribui, stoca și consuma energie într-un areal geografic determinat.
Aceste comunități se concentrează pe surse regenerabile de energie, cum ar fi energia solară, eoliană sau biomasa, și sunt structurate pentru a maximiza beneficiile economice, sociale și ecologice pentru membrii săi și pentru o comunitate mai largă, dacă este cazul”, conform Asociației Prosumatorilor și a Comunităților de Energie.
Obstacole și lipsuri legislative
La nivel european, comunitățile de energie au fost introduse inițial în legislație în 2019 prin Pachetul legislativ „Energie curată pentru toți europenii”.
De asemenea, principala inițiativă europeană dedicată eliminării sărăciei energetice și accelerării tranziției energetice echitabile este Centrul de Consiliere Privind Sărăcia Energetică (EPAH – Energy Poverty Advisory Hub). Această inițiativă vizează autoritățile locale din întreaga Europă.
La nivelul României, cea mai mare problemă care a dus la lipsa comunităților de energie este lipsa unui cadru legislativ clar.
România a ales să transpună doar parțial Directiva Europeană RED II – Directiva privind Energia din surse Regenerabile sau Renewable Energy Directive 2 – fără a crea reglementări clare.
O măsură legislativă care amintește comunitățile de energie este OUG 163/2022. Aceasta are două articole dedicate comunităților de energie, fără a specifica exact caracteristicile.
Mai precis, Articolul 13 al OUG 163/2022 menționează mecanismele de colaborare între statele membre UE, dar și cooperarea națională în ceea ce privește energia din surse regenerabile.
Articolul prevede faptul că Ministerul de resort – cel al Energiei – poate propune Guvernului să își gestioneze parțial sau în colaborare schemele naționale de sprijin cu privire la energia din surse regenerabile.
De asemenea, pot exista colaborări cu alte state membre. În cazul de surplus de energie, țările membre pot crea acorduri pentru efectuarea unui transfer statistic al cantităților specificate de energie din surse regenerabile.
Transferul statistic reprezintă transferul valorii statistice, fără a fi necesar un transfer fizic, a unei cantități specificate de energie din surse regenerabile, de la un stat membru la altul.
Articolul 18 al OUG 163/2022 prevede ca orice autoritate publică locală sau națională, cu responsabilități în domeniul promovării energiei din surse regenerabile, va organiza programe de informare, de orientare sau de formare adecvate. Scopul acestora va fi informarea cetățenilor cu privire la modul în care își pot exercita drepturile de clienți activi și la avantajele și la aspectele practice. Evenimentele vor trebui să includă și aspecte tehnice și financiare ale dezvoltării și utilizării energiei din surse regenerabile, inclusiv prin autoconsum de energie din surse regenerabile sau în cadrul comunităților de energie din surse regenerabile.
Aceste programe sunt dedicate părților interesate, printre care consumatorii vulnerabili cu venituri mici și comunitățile de energie din surse regenerabile.
De asemenea, Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) este obligată să dezvolte, din bugetul propriu, proiecte de informare despre drepturile cetățenilor ca utilizatori activi și avantajele energiei regenerabile. Acestea includ inclusiv autoconsumul și participarea în comunități energetice. Ultimul articol prevede ca autoritățile publice locale să includă în bugetele anuale sume pentru astfel de proiecte.
Totuși, nu este reglementat și un mecanism de monitorizare sau evaluare a acestor programe.
Programul Operațional Tranziție Justă (POTJ) care are ca scop sprijinirea zonelor afectate de tranziția energetică prevede doar finanțarea pentru instalarea de panouri fotovoltaice la nivel de gospodărie, „ca etapă în vederea creării comunităților de energie”.
Dar nu sunt prevăzute sume clare pentru comunitățile de energie sau numărul exact de beneficiari ai acestora.
Planurile Teritoriale pentru Tranziția Justă (PTTJ), dezvoltate și aprobate în fiecare județ ca bază pentru POTJ, nu oferă sprijin direct comunităților de energie. În schimb, acestea încurajează instalarea de panouri fotovoltaice și fototermice, care „vor contribui la crearea de comunități de energie”.
În Strategia pe Termen Lung a României pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră (LTS), adoptată la finalul lui 2023 de către Guvern, comunitățile de energie nu sunt nici măcar menționate.
O versiune anterioară a REPowerEU, publicată în august 2023 de către Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, dar netransmisă oficial Comisiei Europene, propunea o reformă pentru comunitățile de energie. Documentul sublinia necesitatea unui cadru legislativ mai clar pentru a sprijini dezvoltarea comunităților de energie.
Recomandări pentru sprijin și reglementare
Andrei Crăciun, coordonator al campaniei Comunități de Energie la Greenpeace România, a propus, în interviul luat, o serie de recomandări pentru diferite instituții și societăți private în ceea ce privește sprijinul pentru combaterea sărăciei energetice.
El consideră că subvențiile pentru lemne/gaz sau plafonările prețurilor la energie rezolvă problema doar pentru o perioadă scurtă de timp, fără a acționa direct la sursa problemei.
Astfel:
- Primăriile pot juca un rol esențial în combaterea sărăciei energetice din comunitățile lor datorită capacității lor de autoorganizare. Acestea pot să își creeze propria comunitate de energie, să inițieze o comunitate de energie în care să invite să ia parte și cetățeni sau alți actori locali.
Autoritățile locale au avantaje care ar putea asigura succesul unui astfel de proiect: capacitate organizatorică, resurse și un aparat administrativ funcțional, spune Crăciun.
De altfel, primăriile pot ajuta sau sprijini inițiativele cetățenilor prin punerea la dispoziție a spațiilor pe care le au.
- Societatea civilă poate fi un catalizator în ceea ce privește promovarea și dezvoltarea unor metode inovative de comunități de energie. ONG-urile pot deveni membre active ale acestor structuri, contribuind la procesul de descentralizare energetică, propune Crăciun, sprijinind cetățenii să preia controlul asupra producției și consumului de energie. De asemenea, ONG-urile pot sprijini cetățenii să își facă vocea auzită în toate aceste proiecte sau procese de creare a legislației la nivel național sau local.
Există o serie de recomandări și în ceea ce privește forma de organizare a comunităților de energie:
- Cooperativă – pentru că poate asigura principiul egalității (un membru = un vot)
- Grupul de Acțiune Locală (GAL-ul) deoarece poate asigura un parteneriat public-privat și poate fi aplicat pentru zonele rurale.
Părerea mediului de afaceri
În ceea ce privește mediul de afaceri, am cerut părerea lui Tudor Mihăilă, antreprenor în zona de energie regenerabilă într-una dintre zonele afectate de sărăcie energetică – județul Vaslui.
Acesta leagă direct sărăcia energetică cu lipsa dezvoltării economice din anumite zone ale României.
Un rol important îl pot juca antreprenorii. Cu costuri suplimentare din partea lor pentru racordare și formare a personalului, dar viabile pe termen lung, ei își pot muta capacități de producție în zone sărace energetic.
„Sărăcia energetică este strâns legată de dezvoltarea economică. Cu cât mai mulți oameni sunt conectați la rețeaua energetică și consumă energie, cu atât crește potențialul economic al regiunii”
afirmă Tudor Mihăilă.
Din punct de vedere al soluțiilor tehnologice, propunerea sa este dezvoltarea parcurilor fotovoltaice în parteneriat cu autoritățile locale.
Astfel, costurile energetice ale acestora vor scădea, iar suma respectivă poate fi investită pentru soluționarea altor probleme. Statul trebuie să asigure finanțarea și sprijinul necesar pentru crearea de rețele energetice în zonele izolate.
„Cred că este foarte important să înțelegem ce rol are statul în această problemă”, spune antreprenorul.
În ceea ce privește colaborarea dintre autorități, ONG-uri și companii, acesta consideră că toate ar putea juca un rol important, însă există și riscul ca programele să fie făcute doar pentru strategii de CSR, nu pentru a rezolva profund problemele din comunitățile afectate.
Sărăcia energetică rămâne o problemă majore în societatea actuală românească. Tranziția către energia din surse regenerabile, cadrul legislativ clar și sprijinul din partea autorităților locale vor juca roluri determinante în soluționarea problemei.
#SărăcieEnergetică #EnergiePentruToți #AccesLaEnergie #EnergieSustenabilă #AntreprenoriatinEnergetică #CombatereaSărăcieiEnergetice #EnergieCurată #EnergieAccesibilă #SustenabilitateEnergetică #SoluțiiEnergetice #InfrastructurăEnergetică #EnergieVerdePentruToți #EnergiePentruViitor #SoluțiiEnergieSustenabilă #InovareEnergetică
