Watii verzi vor arde contribuabilii la buzunare. Dintre toate, sistemele de convertire a luminii si caldurii solare absorb cele mai numeroase fonduri, eolienele vor primi mai putine certificate, iar biomasa promite sa asigure 65% din cota asumata de Romania fata de UE. Pe de alta parte, specialistii spun ca energia regenerabila face toti banii si pe termen lung costurile vor scadea.
Text de Ileana Magureanu si Cosmin Zaharia
41,5 miliarde de lei pentru sprijinirea producerii de energie verde
In perioada 2011-2021, perioada in care se aplica schema de certificate verzi, romanii vor plati 41,5 miliarde de lei pentru sprijinirea producerii de energie verde.
Seful departamentului de eficienta energetica de la ANRE, Zoltan Nagy Bege, a anuntat inca din septembrie ca pretul energiei electrice ar putea creste anul viitor cu 10%, in principal ca urmare a faptului ca vor fi puse in functiune tot mai multe centrale eoliene si investitiile vor fi sprijinite prin schema certificatelor verzi.
Daca anul trecut capacitatea totala de productie a energiei in turbine eoline era de 442 MW in Romania, anul acesta se estimeaza dublarea acestei capacitati. Tot in 2010 35% din energie a provenit de la hidrocentrale, ceea ce inseamna ca Romania si-a atins deja targetul stabilit de UE pentru 2015 referitor la producerea de electricitate din surse regenerabile.
Cel mai mare impact al cresterii preturilor va fi resimtit peste ani, in 2016-2017, cand consumatorii ar putea ajunge sa plateasca pentru energie cu pana la 30% mai mult. Potrivit calculelor ANRE, consumatorii de electricitate din Romania vor plati 10 miliarde de euro in plus la facturi pana in anul 2020, pentru sprijinirea investitiilor in energii regenerabile. Pana atunci, este probabil ca factura la curent sa fie majorata cu 2,5%.
Un maximum de certificate verzi pentru energia solara
Sase, si cel mai mare, e numarul de certificate verzi pentru fiecare MWh produs si livrat de producatorii de energie electrica solara.
Pentru energia electrica din centrale hidroelectrice cu puteri instalate de cel mult 10 MW se acorda cate trei certificate verzi pentru 1 MWh produs si livrat daca centralele hidroelectrice sunt noi sau doua, daca hidrocentralele sunt retehnologizate.
Pana in 2017, fiecare megawatt obtinut prin convertirea puterii vantului primeste doua certificate verzi si din 2018 va fi limitat la un singur certificat. Producatorilor de energie geotermala, biomasa, biolichide, biogaz li se vor acorda cate doua certificate verzi pentru 1 MWh produs si livrat.
In ceea ce ii priveste pe producatorii de gaz rezultat din procesarea deseurilor si gaz de fermentare a namolurilor din instalatiile de epurare a apelor uzate, le va reveni cate un certificat verde pentru 1 MWh produs si livrat.
Normele de aplicare vor dicta durata amortizarii
Centrala electrica CET Govora, care asigura serviciile de termoficare pentru municipiul Ramnicu Valcea, va fi modernizata prin instalarea unor cazane de abur cu functionare pe biomasa. Noile cazane vor produce simultan energie electrica si termica, fara sa polueze atmosfera, vor avea o capacitate de 50 de tone pe ora si vor folosi drept combustibil salcia energetica.
„Recuperarea investitiei se poate face in aproximativ 8 ani, daca vom primi trei certificate verzi pentru 1 MWh, deoarece exista posibilitatea ca pentru cogenerare sa se acorde mai putine certificate pe o perioada mai mare de 15 ani, si atunci termenul de amortizare creste. Ce se va intampla nu stim exact pentru ca legislatia secundara inca nu a intrat in vigoare. Lucram la un plan financiar care sa ne permita sa avem acces si la alte surse de finantare si sa nu ne bazam exclusiv pe certificatele verzi”, a declarat pentru “Green Report” seful serviciului dezvoltare CET Govora, Ioan Stoian.
In privinta parcurilor fotovoltaice, la costurile actuale, investitia intr-un parc de 3 MW se ridica la aproximativ 7,5 milioane de euro, iar amortizarea acesteia, daca se acorda sase certificate verzi pentru fiecare MW produs si livrat, se face in circa 10 ani.
“70% din costuri se duc catre panourile solare, iar restul de 30% catre echipamentele electrice suplimentare, invertoare, transformatoare si altele”, a spus directorul de vanzari Solutii Procese Industriale Siemens Romania, Dan Cirstoc.
Marimea investitiei, in functie de specificul locului
Potrivit declaratiei directorului executiv de la Termoficare Urbana CET Govora, Ion Coclet, amortizarea investitiilor facute pentru obtinerea de energie din surse geotermale depinde in primul rand de zona care va fi deservita – urban sau rural. ”Lucrurile sunt mai complicate in acest domeniu. Depinde pentru ce este folosita si ce fel de localitate deserveste. Daca este vorba de o localitate mare in principal cu blocuri, atunci investitia se poate recupera in maximum 5 ani. In schimb, daca zona deservita este formata din case si vile, unde se realizeaza un foraj de 2.000 – 3.000 de metri, fara sa mai fie repomparea realizata, se poate ajunge la 15 ani. Numai investitiile in sonde sunt de aproape 4 milioane de euro”, a declarat Ion Coclet.
Mai simplu a fost pentru Omnimpex Hartia Busteni. Ei au inlocuit vechea hidrocentrala cu una de inalta eficienta energetica si si-au adaptat profilul de activitate, axandu-se pe productia de energie regenerabila .
”Fabrica de hartie nu mai produce hartie din 2005. Consumul nostru e foarte mic, cam 6% din ce producem. Activitatea noastra principala a devenit producerea si valorificarea energiei electrice din surse regenerabile, in cazul nostru apa. Veniturile sunt obtinute din vanzarea energiei electrice si certificatelor verzi. Avem doua hidrocentrale, una de 783 de kilowati putere instalata si una de 431. Prima a fost pusa in functiune pe 30 mai 2009, si una pe 16 decembrie 2010. Prima a costat 1.300.000 de euro si a doua 700.000 de euro. Durata de amortizare este de cinci ani pentru fiecare.
65% din energia regenerabila va veni din biomasa
Planul National de Actiune in domeniul Energiilor Regenerabile (PNAER) indica o valoare de 30.278 de mii de tep pentru consumul final brut de energie in tara noastra in 2020. Pentru energia provenita din surse hidro, in varianta draft a PNAER se regaseste o valoare normalizata de 19,46 TWh (1.673 mii tep), in timp ce strategia HIDROELECTRICA ia in considerare o productie de hidroenergie de 20 TWh in cadrul facilitatilor sale (inclusiv instalatii hidroelectrice mici).
In ceea ce priveste energia eoliana, Transelectrica are in vedere integrarea unei capacitati maxime de cca 3.000 MW energie eoliana in retea, iar varianta draft a PNAER contine o valoare de 8,4 TWh (722 mii tep) pentru electricitatea produsa prin convertirea puterii vantului.
Strategia SRE a Romaniei estimeaza o crestere de 24 de mii tep din energie geotermala, intre 2011 si 2015. Pana in 2020 se estimeaza ca energia solara produsa pentru incalzire va avea o contributie de aproximativ 75 de mii tep, iar celulele fotovoltaice vor incarca reteaua cu 350 GWh (30 de mii tep). In orice caz, impactul combinat al energiei geotermale si solare este intre 2 si 3% din contributia necesara pentru atingerea targetului SRE.
Proiectul ”Master Plan pentru Biomasa in Romania”, realizat in parteneriat cu Ministerul Economiei, Comertului si Mediului de Afaceri, a relevat ca biomasa (inclusiv biocombustibilii pentru transport) va fi principalul contribuabil la cota de surse de energie regenerabila – mai mult de 65% din total, si anume aproximativ 4.690 de mii tone echivalent petrol (tep) pe an.
Promisiuni de costuri mici
Dintr-un articol publicat de Domingo Jiménez Beltrán si Sergio de Otto, directorii Fundatiei pentru Energie Regenerabila din Spania, am aflat ca acesti doi reputati specia-listi considera, cel putin pentru tara lor, ca in cinci ani se va ajunge la paritate de retea (costul de productie sa fie similar cu costul platit de utilizatorul final).
Ei considera ca nu avem nevoie de toate energiile la gramada, astfel incat cele conventionale nu-si au rostul, in ochii lor.
”Nu, nu este adevarat ca pe termen mediu si lung avem nevoie de toate energiile. Stim ca unele sunt mai de dorit decat altele; stim ca unele sunt mai nesigure decat altele; stim ca unele sunt mai sustenabile decat altele; stim ca unele au un efect socio-economic mai mare decat altele; stim ca dispunem de rezerve pentru unele si nu dispunem pentru altele; stim ca avem tehnologie proprie pentru unele si ca o importam pentru altele.
La final, energia regenerabila este singura care poate fi considerata, pe buna dreptate, sustenabila: nu presupune nici costuri suplimentare si nici risc de contaminare in viitor, reduce emisiile de gaze cu efect de sera si diminueaza schimbarile climatice.”
