Poluarea atmosferică este responsabilă pentru 10-15% din totalul deceselor și pentru 18-20% din anii de suferință în cazul pacienților respectivi, arată datele Organizației Mondiale a Sănătății, a declarat, astăzi, dr. Ioana Munteanu, Societatea Română de Pneumologie, în cadrul conferinței ElementAIR, organizate de Green Report și Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor.
Dr. Ioana Munteanu spune că afecțiunile aparatului respirator se întâlnesc tot mai frecvent, în special la copii, iar schimbările climatice care se manifestă prin valuri de temperatură, incendii, secete, precipitații abundente, pot exacerba bolile respiratorii.
Astmul bronșic este una dintre bolile provocate sau exacerbate de poluarea aerului. O persoană din 12 au astm sau au manifestat simptome de astm. Această afecțiune este în creștere în special la copii și în relație directă cu poluarea atmosferică, spune medicul. Pacientul continuă să prezinte simptome de astm și după reducerea poluării, întrucât efectele durează câteva luni. Pe lângă efectele negative asupra sănătății, poluarea are efecte negative și asupra economiei: o familie cheltuie între 5 și 15% din venit pentru un pacient cu astm.
Reducerea poluării are efecte vizibile, spune Ioana Munteanu: scăderea poluării cu 68% a dus la un efect economic benefic, crescând productivitatea muncii cu 212% în SUA, iar în Europa scăderea poluării cu 19% a determinat o creștere a productivității cu 45% în perioada 1990-2012.
Sănătatea populației începe de la monitorizarea aerului
Rețeaua națională de monitorizare a aerului din România are 143 de stații automate și 17 stații mobile, uniform repartizate. “N-am reușit să conving multă lume că monitorizarea nu înseamnă doar supraveghere. Ci e și prognoză, și avertizare în cazul în care prognoza arată că ne îndreptăm către ceva dăunător. Partea de monitorizare o asigurăm, avem centru național de monitorizare”, spune Corina Lupu, directorul Agenției Naționale pentru Protecția Mediului.
Calitatea aerului, deși e încă subiectul unui dosar de infringement împotriva României, s-a îmbunătățit, spune Corina Lupu, care susține că de la 17 orașe cu probleme am ajuns la doar trei: București, Iași și Brașov, orașe în care se înregistrează depășiri ale limitelor impuse de Comisia Europeană. “Limitele (de sănătate, n.r.) sunt date de OMS, grija mea e să mențin sub limită și chiar dacă e sub limită să îmbunătățesc, nu să rămân la limită”, spune Corina Lupu.
La rândul său, Ion Sandu, directorul Agenției Naționale de Meteorologie, spune că ANM are capacitatea de a prognoza în 30 de minute pentru următoarele 30 de zile pentru orice punct din Balcani în cazul emisiilor accidentale. Pentru poluarea zilnică, regulată, nu se poate face prognoză la noi în țară, sistemul de monitorizare fiind singurul care poate asigura informarea cetățenilor și guvernelor. “Pentru poluarea regulată, zilnică, sistemul de supraveghere este singurul pentru că nu se poate face prognoză pentru orașele din România pentru funcționare normală, inventarele nu sunt complete, sunt surse necontrolate. Am și nemulțumiri de ordin personal legate de aplicarea legii, dacă văd minifurnale din arderea gunoaielor și legea nu se aplică înseamnă că avem multe de făcut”, spune Ion Sandu.
Declarațiile au fost făcute în cadrul ElementAIR, prima conferință din seria Conferințelor Green Report, dedicate calității aerului.
Puteți citi și:
ElementAIR: Patru stații automatizate de bike-sharing anul acesta în București
ElementAIR: Autobuze electrice în București, în 2-3 ani?
ElementAIR: Industria cimentului și-a redus cu 95% emisiile de praf
Aerul care ne îmbolnăvește. Interviu cu medicul pneumolog care tratează victimele poluării
Bucureștiul a pierdut 50% din suprafața verde în ultimii 25 de ani
Bucureștiul, obligat prin Planul de Mobilitate să facă tranziția spre transport ecologic
