Românii pun tot mai mult accent pe eficiența energetică a clădirilor și sunt conștienți de economia pe care o fac locuințele cu consum redus, dar și de importanța adusă sănătății fizice și mentale. Cu toate acestea, când vine vor de pus lucrurile în mișcare, peste 90% dintre clădiri, construite până în 1990, nu au standarde actualizate de eficiență.
Cel mai recent studiu realizat de Reveal Marketing Research pentru programul național România Eficientă a analizat percepțiile românilor privind impactul creșterii eficienței energetice a clădirilor asupra sănătății fizice și mentale.
- Protejarea sănătății (16%) este al doilea cel mai important aspect influențat de eficiența energetică a clădirilor, după reducerea valorilor facturilor (19%).
- Spitalele (81%), școlile (78%) și blocurile de locuințe (74%) sunt principalele clădiri „nesănătoase” care ar trebui să beneficieze de măsuri pentru creșterea eficienței energetice.
Doi din zece români (21%) consideră că protejarea sănătății și reducerea poluării sunt principalele avantaje ale creșterii eficienței energetice a clădirilor.
În topul celor mai importante aspecte influențate de îmbunătățirea performanțele energetice ale clădirilor regăsim reducerea costurilor cu utilitățile (19%), îmbunătățirea sănătății individuale (16%) și creșterea confortului personal (15%).
Acești factori contribuie la o stare generală de bine, atât fizică, cât și mentală, prin reducerea stresului financiar și condiții de locuit mai sănătoase.
De asemenea, șapte din zece români sunt de acord că risipa de energie contribuie la accelerarea schimbărilor climatice, acest punct de vedere fiind mai pronunțat în rândul femeilor (76%), comparativ cu bărbații (64%).
Asistăm astfel la o conștientizarea crescută a legăturii între eficiența energetică, protejarea mediului și sănătatea colectivă, consideră autorii studiului.
Spitalele (81%), școlile (78%) și blocurile de locuințe (74%) sunt principalele clădiri „nesănătoase” care ar trebui să beneficieze de măsuri pentru creșterea eficienței energetice
Clădirile joacă un rol important în protejarea sănătății comunității, iar un mediu eficient energetic contribuie semnificativ la reducerea riscurilor de sănătate, la îmbunătățirea calității vieții și la creșterea confortului personal al celor care le utilizează.
Așadar, românii consideră într-o proporție de 65% – 81% că este importantă creșterea eficienței energetice a tuturor tipurilor de clădiri.
Persoanele de peste 45 de ani manifestă un interes semnificativ mai mare, cu un plus de 5-7% pentru toți indicatorii.
În topul clădirilor pentru care este cea mai importantă cresterea performaței energetice regăsim spitalele (81%), școlile (78%) și blocurile de locuințe (74%).
Studiul Reveal Marketing Research s-a desfăşurat online la comanda programului România Eficientă în perioada 21-29.11.2024 pe un eşantion reprezentantiv pentru universul persoanelor cu vârsta 18+, din mediul urban, utilizatori de internet. Mărimea eșantionului a fost de 1003 respondenți, iar eroarea maximă de eșantionare este +/-3.1% la un nivel de încredere de 95%.
Totuși, la nivel european lucrurile nu stau prea bine. „UE nu este pe drumul cel bun pentru a atinge obiectivele climatice pentru energie și renovări stabilite pentru 2050”, după cum arată Barometrul Clădirilor Sănătoase lansat în 2024.
Analiza oferă informații pentru recomandările de politici, aliniind inițiativele privind clădirile sănătoase cu obiectivele de decarbonizare stabilite prin Acordul de la Paris pentru 2050.
„Politicile climatice trebuie să pună oamenii pe primul loc, iar acest cadru pentru clădiri sănătoase face exact acest lucru” – potrivit documentului.
O abordare integrată a renovării fondului construit din UE este esențială pentru atingerea obiectivelor climatice.
Inițiativa Renovation Wave (Valul Renovării) a Comisiei Europene propune dublarea ratei de renovare, dar, chiar și cu această abordare, ar dura mai mult de un secol pentru a decarboniza fondul construit.
În prezent, rata renovărilor profunde în UE este de doar 0,2%, având un impact minim asupra obiectivelor climatice, potrivit aceluiași raport.
Valul renovării în România
În România, Avem peste 242.000 de clădiri publice al căror consum este peste 200-250 kWh/m2 2 față de o medie recomandată la nivel european de 140kWh/m2.
Avem peste 5 milioane de clădiri rezidențiale, din a căror suprafață totală sub 10% a fost renovată până acum, potritit Eficient Energetic.
Recent, Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației (MDLPA) a anunțat decontarea unor facturi în valoare totală de 234,9 milioane de lei, acoperind 335 de proiecte finanțate prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).
Cseke Attila, ministrul de resort, a detaliat alocările financiare pentru principalele componente ale programului. Cea mai mare sumă, de 174,9 milioane de lei, a fost alocată prin Valul Renovării, pentru renovarea seismică și energetică a 188 de clădiri publice și multirezidențiale.
În total, România ar trebui să acceseze 2,2 miliarde de lei pentru componenta Valul Renovării din PNRR.
Și componenta de consolidare a clădirilor cu risc seismic ridicat este inclusă aici. Recent, Ministerul Dezvoltării a anunțat că va acorda aproape 100 de milioane de lei pentru consolidarea și creșterea performanței energetice la cinci blocuri de locuințe din Sectorul 3 al Capitalei, peste 12 milioane de lei pentru consolidarea și reabilitarea termică a unui bloc de locuințe din comuna Vârfuri (județul Dâmbovița) și, de asemenea, peste 2 milioane de lei vor fi alocați pentru reabilitarea integrată a clădirii Consiliului local din comuna Drăcșenei (județul Teleorman).
Din 28 ianuarie, România are prima hartă cu unitățile administrativ-teritoriale vizate de riscul seismic, care vor putea cere finanțare de la minister pentru consolidarea clădirilor.
Aceasta poate fi accesată pe pagina Ministerului Dezvoltării, la https://www.mdlpa.ro/subarticles/8/hartariscseismic.
Granturi pentru energie geotermală și surse regenerabile de energie
#eficientaenergetica #eficientaenergeticaacladirilor #studiu #sondaj #buildinginsulation #cladiricuriscseismic #programulpentrueficientaenergeticasienergieregenerabila #Romaniaeficienta #RevealMarketingResearch #ministeruldezvoltariidurabile #cladiriineficienteenergetic #cladirinesanatoase #pierderidecaldura
