Mai mulți cercetători din Australia au construit un ecosistem în miniatură, pentru a simula impactul schimbărilor climatice asupra mediului.
Experimentul, publicat în revista Global Change Biology, și citat de New York Times, a constat în umplerea a 12 piscine cu circa 1,800 de litri de apă de mare. În aceste bazine, oamenii de știință au replicat la scară mică ecosisteme marine.
„Dacă iei un pește și îl pui într-un bazin pentru a vedea cum se manifestă la schimbările de temperatură, poți să-ți imaginezi că că asta este o simplificare imensă a realității”, a declarat Ivan Nagelkerken, ecologist în cadrul Universității din Adelaide, cel care conduce echipa de cercetători.
Cum s-a desfășurat experimentul
Specialiștii au pus pe fundul piscinelor nisip și roci, dar și iarbă artificială pe care algele să poată să se dezvolte. În aceste ecosisteme de mici dimensiuni, au introdus specii locale de crustacee și alte nevertebrate. Pentru a replica specia prădătoare din ecosistem, au folosit un pește din specia Goby, care se hrănește cu viermi, moluște sau crustacee.
De asemenea, ca să testeze efectele schimbărilor climatice, în trei dintre bazine, oamenii de știință au crescut temperatura apei cu 5 grade Celsius. În alte trei bazine, au păstrat condițiile actuale de temperatură, înregistrate în oceane, și au introdus dioxid de carbon. În următoarele trei, au păstrat temperatura actuală a oceanelor și nu au adăugat dioxid de carbon, pentru a avea o bază de la care să pornească interpretarea datelor.
În plus, ei au mai studiat și efectul dioxidului de carbon, acesta fiind unul dintre motivele pentru care temperatura planetei crește. Dizolvarea acestui gaz în oceane, determină creșterea acidității și, în final, le dăunează viețuitoarelor marine.
Care au descoperit în urma experimentului
Datorită dioxidul de carbon au beneficiat toate cele trei straturi analizate: algele au crescut mai repede și au pus la dispoziție mai multă mâncare pentru nevertebrate. Apoi, nevertebratele au furnizat mai multă mâncare pentru peștii goby. După aceea, oamenii de știință au realizat că amestecul dintre dioxid de carbon și o temperatură crescută a apei distruge beneficiul înregistrat anterior. Chiar dacă aveau mai multe alge cu care să se hrănească, nevertebratele nu s-au mai dezvoltat la fel de rapid. Una dintre presupunerile specialiștilor, care a determinat această cauză, a fost că algele, dezvoltate în aceste condiții, aveau mai puțini nutrienți.
De asemenea, temperatura crescută a apei accelerat metabolismul prădătorilor și i-a făcut să fie mai înfometați, deci să consume mai multe nevertebrate.
